Autor: Girmacea Gabriela

Ce este o cronică dramatică?

În cronica dramatică este analizat un spectacol de teatru. Criticul de teatru prezintă un spectacol recent din repertoriul unui teatru şi urmăreşte cu atenţie: regia, scenografia, jocul actorilor, costumele, coloana sonoră, jocul de lumini. Este foarte important ca, pe parcursul analizei, să fie prezentată concepţia regizorală, iar observaţiile să fie obiective.

O cronică dramatică este o recomandare pentru public de a vedea sau nu un anumit spectacol, dar poate, în acelaşi timp, să genereze discuţii cu privire la reprezentarea scenică sau la tendinţele noi din teatru.

Exerciţii:

  1. Redactaţi cronica unui spectacol de teatru vizionat la televiziune sau ascultat la radio.
  2. Creaţi un afiş al spectacolului pe care l-aţi vizionat sau l-aţi ascultat.

Ce este o cronică?

Aspecte generale

Termenul cronică are mai multe sensuri. Primul, şi cel mai cunoscut, ne aminteşte de lucrările cu specific istoric din Evul Mediu în care evenimentele sociale, politice, familiale etc. sunt prezentate în ordine cronologică. Al doilea sens se referă la o specie publicistică în care se comentează o serie de evenimente: politice, culturale, economice, sociale etc. Cel de-al treilea sens este legat de viaţa politică actuală. Este vorba despre scurtele comunicări oficiale privind componenţa guvernului sau mişcări ale corpului diplomatic.

În presă, apar tot felul de cronici al căror scop este de a informa cititorii cu privire la evenimentele vieţii publice: spectacole de teatru, expoziţii, filme, concerte etc. Cronicarul trebuie să observe cu atenţie fenomenul sau evenimentul (cultural, politic, economic etc.), să analizeze subiectul cu obiectivitate, să cunoască limbajul de specialitate, să se documenteze şi să fie la curent cu noutăţile, să fie talentat.

Scrierea unei cronici presupune respectarea unei structuri.

Introducerea. Cronicarul trebuie să precizeze o serie de detalii: locul şi momentul desfăşurării evenimentului, participanţii şi tema abordată.

Cuprinsul. Aici se vor analiza, cu argumente pro sau contra, ideile exprimate în introducere.

Încheierea. Cronicarul se va referi la implicaţiile evenimentului, ţinând cont de contextul în care acesta se desfăşoară.

Clasa a XI-a

FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE

◦ Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)

◦ Studiu de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii române (selecţii din texte literare, eseuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, La Italia; Vasile Alecsandri, Cântecul gintei latine; Mihai Eminescu, Memento mori; B. P. Haşdeu, Perit-au dacii?; Vasile Pârvan, Getica; Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.)

Continuă lectura „Clasa a XI-a”

Clasa a X-a

  1. Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb
  2. Ioan Slavici – Moara cu noroc
  3. Mircea Eliade – La ţigănci
  4. Liviu Rebreanu – Ion
  5. Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Jocul ielelor
  6. G. Călinescu – Enigma Otiliei
  7. Mihai Eminescu – Floare albastră, Odă (în metru antic)
  8. George Bacovia – Liceu
  9. Tudor Arghezi – Morgenstimmung
  10. Ion Barbu – După melci
  11. Mircea Cărtărescu – Poema chiuvetei
  12. Dan Sociu – Melodramă sentimentală
  13. I. L. Caragiale – O scrisoare pierdută

Clasa a IX-a

Ficţiunea literară:

  • tema Adolescența: Romanul adolescentului miop și Memorii de Mircea Eliade sau De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger
  • tema Joc și joacă: Prefață la Țara piticilor de Tudor Arghezi sau Orbitor de Mircea Cărtărescu
  • tema Familia: Moromeții de Marin Preda și La răsărit de Eden de John Steinbeck
  • tema Școala: textele lui I. L. Caragiale – Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de școală nouă. Prelegerea lui Ken Robinson – Școlile distrug creativitatea?
  • tema Iubirea: Mihai Eminescu – Dorința, Floare albastră; Lucian Blaga – Izvorul nopții, Lumina raiului; Tudor Arghezi, Creion; Nichita Stănescu, Adolescenți pe mare; Mircea Eliade, Maitreyi; Mircea Cărtărescu, Când ai nevoie de dragoste; William Shakespeare, Romeo și Julieta; Octavio Paz, Dubla flacără etc.
  • tema Scene din viața de ieri și de azi: textul lui Ion Ghica, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848, și proza scurtă a lui Mircea Nedelciu.
  • tema Aventură, călătorie: Radu Tudoran, Toate pânzele sus, Miguel de Cervantes, Don Quijote, Herman Melville, Moby Dick.
  • tema Lumi fantastice: proza fantastică a lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu.
Continuă lectura „Clasa a IX-a”

Gramatică 5

Se dă textul:

Şi nu că mă laud, că lauda-i faţă; prin somn, nu ceream de mâncare; dacă mă sculam, nu mai aşteptam să-mi deie alţii; şi când era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe acasă. Ş-apoi mai aveam şi alte bunuri: când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cu mine, când mă lua cu binişorul, nici atâta.

(Ion Creangă – Amintiri din copilărie)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Indică sensul din text al secvenţei o cam răream de pe acasă.
  2. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: ceream şi mă sculam.
  3. Construieşte o propoziţie în care cuvântul somn să aibă alt sens.
  4. Explică rolul cratimei în structura ş-apoi.
  5. Extrage din text o propoziţie circumstanţială temporală.
  6. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, rolul expresiv al verbelor la timpul imperfect.