Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Datele de mai sus sunt rezultatul studiului Mobilitatea socială în satul românesc al cercetătorului Ioana Petre de la Institutul de Sociologie din Bucureşti.
În anii ‘80 copiii aveau mai multă şcoală decât părinţii. Diminuarea şanselor populaţiei rurale de acces la treptele superioare de pregătire şcolară şi profesională, mai ales la liceu, şcoala postliceală şi facultate, are drept consecinţă reducerea dramatică a şanselor de depăşire a nivelului de pregătire şi al celui profesional al părinţilor. Cu alte cuvinte, fiii ajung mult mai greu să aibă un statut social mai ridicat decât al părinţilor lor. În anii ’80, mai mult de 70% dintre fii au ajuns la un nivel de pregătire şi la un nivel profesional superior celui al părinţilor lor. În prezent, acest procentaj a scăzut la 60%.
Studiul arata că 92,4% dintre cei care nu au deloc pregătire şcolară sau au numai clasele primare au aceeaşi profesie ca şi părinţii lor la sate, spre deosebire de 82,8% la oraş. Dintre actualii absolvenţi de gimnaziu sau şcoală profesională, aproape două treimi au părinţi fără şcoală sau doar cu şcoala primară. Cu mult mai puţini au părinţi cu trepte superioare de instrucţie, liceu sau facultate. Actualii absolvenţi de liceu şi facultate au în marea lor majoritate părinţi din trepte inferioare de instrucţie.
Totuşi, cea mai mare parte a celor care depăşesc nivelul de pregătire al părinţilor au doar o treaptă de pregătire în plus. 80% dintre patronii de la sate au părinţi muncitori sau ţăranî. Profesiile pe care le păstreză cei mai mulţi oameni de la ţară de la o generaţie la alta sunt cea de agricultor şi de muncitor. Cu excepţia patronilor, categorie care nu exista înainte de ’89 în România, transmiterea profesiei de la părinţi la copii are loc cel mai puţin la cadrele medii şi la cei cu studii superioare. Conform studiului, oamenii de la ţară îşi schimbă mult mai puţin statutul social comparativ cu cei de la oraş. Actualii agricultori provin în proporţii covârşitoare din agricultori şi muncitori. Muncitorii provin în aceleaşi proporţii majoritare din agricultori şi muncitori, cu alte cuvinte mişcările se desfăşoară mai ales între „straturi sociale şi profesionale” vecine, salturile fiind mult mai rare.”
(Dorin Enciu, cotidianul Gândul)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?