Lecţii şi exerciţii pentru elevii de liceu
Interogaţia retorică este un procedeu prin intermediul căruia se adresează o întrebare, fără a aştepta un răspuns, cu scopul de a comunica o atitudine sau o idee.
Exemplu:
Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei? (Mihai Eminescu)
Exerciţiu: Citeşte poemul Epigonii de Mihai Eminescu, selectează interogaţiile retorice din text şi comentează-le semnificaţia.
Imprecaţia este o figură de stil care conţine un blestem, o injurie, o ocară.
Exemplu:
Îţi arăt eu coc, valţ şi bluză, arză-te para focului să te ardă! (Mihail Sadoveanu)
Exerciţiu: Citeşte poezia De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi, selectează imprecaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.
Hiperbola este o figură de stil care constă în exagerarea dimensiunilor sau a efectului unui fapt, a trăsăturilor unui personaj etc.
Exemple:
Cum? Când lumea mi-e deschisă a privi gândeşti că pot
Ca întreg aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? (Mihai Eminescu)
A fost odată ca niciodată pe când se potcovea puricele cu nouăzeci şi nouă oca de fier la un picior… (basm popular)
Exerciţiu:
Citeşte, la alegere, un basm cules de Petre Ispirescu, selectează hiperbolele din text şi comentează-le semnificaţia.
Prin eufemism se înţelege un cuvânt sau o expresie care înlocuieşte un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, obscenă sau necuviincioasă, respectând paralelismul de sens.
Exemple:
Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poveste scrisă de Ion Creangă, selectează eufemismele din text şi comentează-le semnificaţia.
Epitetul este figura de stil care apare din alăturarea unui adjectiv sau adverb etc. pe lângă un substantiv, pronume sau verb cu scopul de a sublinia o însuşire esenţială.
Exemple:
Exerciţiu: Citeşte poezia Sfârşitul iernii de Vasile Alecsandri, selectează epitetele din text şi comentează-le semnificaţia.
Enumeraţia este figura de stil care constă în înşiruirea cuvinte sau a unor idei, argumente etc. cu privire la aceeaşi împrejurare sau temă.
Exemple:
Exerciţiu: Citeşte povestirea Balta Albă de Vasile Alecsandri, selectează comparaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.
Comparaţia este o figură de stil care se realizează prin asocierea a doi termeni pe baza însuşirilor commune, în vederea reliefării însuşirii primului termen. Poate apărea şi în limbajul colocvial pentru a crea o reprezentare în imaginaţia interlocutorilor.
Exemple:
Exerciţiu: Citeşte poemul Scrisoarea III de Mihai Eminescu, extrage în caiet cinci comparaţii şi comentează-le semnificaţia.
Recomandare: Caută jocul Comparaţii şi semnificaţii. Vei avea posibilitatea să descoperi figura de stil şi semnificaţiile acesteia prin joc. Astfel, totul ţi se va părea uşor şi distractiv.
Antiteza este o figură de stil prin care este evidenţiată opoziţia dintre două idei, personaje, situaţii, expresii etc. care se evidenţiază reciproc.
Exemple:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate. (Mihai Eminescu – Glossă)
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă. (Mihai Eminescu – Luceafărul)
Unii scriitori au folosit antiteza în titlurile unor romane sau al unor poezii, inducând astfel o perspectivă de lectură: Nord şi sud de Elizabeth Gaskell, Război şi pace de Lev Tolstoi, Înger şi demon de Mihai Eminescu.
Exerciţiu: Citeşte poezia Glossă de Mihai Eminescu şi descoperă alte antiteze.
Aliteraţia este o figură de stil care constă în repetarea intenţionată a unui sunet sau a unei combinaţii de sunete în două sau mai multe cuvinte care se repetă pentru a da muzicalitate textului sau pentru a sugera o mişcare.
Exemple:
Prin vulturi vântul viu vuia. (George Coşbuc – Nunta Zamfirei)
Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie. (M. Eminescu – Scrisoarea III)
Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poezie din creaţia lui George Bacovia sau Alexandru Macedonski, selectează o aliteraţie şi comentează-i semnificaţia.
Alegoria este un procedeu artistic ce constă în exprimarea unei idei abstracte sau generale (iubirea, ura, moartea, războiul etc.) prin mijloace concrete. Este alcătuită din o serie de metafore, personificări, comparaţii. Un exemplu de alegorie (moarte-nuntă) apare în balada Mioriţa.
Alegoria apare frecvent în fabule. Personajele cu mască animalieră întruchipează trăsături omeneşti (virtuţi sau vicii): vulpea – viclenia, lupul – lăcomia, leul – puterea, iepurele – frica.
Exerciţiu: