Originea şi evoluţia limbii române

Când şi unde s-a format limba română?

Procesul de formare a limbii române a început la sfârşitul secolului I d. Hr. şi s-a intensificat din momentul în care Dacia a devenit provincie romană. A durat până în secolul al VII-lea d. Hr., când invazia slavilor a exercitat o influenţă doar asupra vocabularului, structura limbii române fiind deja consolidată. Limba română s-a format în nordul şi sudul Dunării din latina populară sau vulgară, vorbită de coloniştii romani.

Continuă lectura „Originea şi evoluţia limbii române”

Modernismul

Este o mişcare opusă tradiţionalismului, cu o estetică de înnoire a expresiei şi de valorificare a tendinţelor citadine. Moderniste au fost considerate mişcările, tendinţele, experimentele literare şi artistice novatoare care au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi s-au manifestat până la sfârşitul perioadei interbelice. Acestea promovau noi principii de creaţie şi s-au manifestat în literatură, arhitectură, pictură, muzică, dans etc. Curentele moderniste sunt: expresionismul, ermetismul, parnasianismul, manifestările avangardiste.

Continuă lectura „Modernismul”

Tradiţionalismul

Prin tradiţionalism se înţelege un ataşament faţă de trecut, istorie, folclor, spiritualitate valori care sunt opuse modernismului şi care ilustrează specificul naţional. Sub această denumire se grupează curentele: poporanismul, sămănătorismul, gândirismul. Mişcarea a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a continuat să se manifeste până la sfârşitul perioadei interbelice.

Continuă lectura „Tradiţionalismul”

Eseul 10

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând tradiţionalismului.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
  • analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Eseul 9

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
  • relevarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la două episoade/secvenţe narative;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziţie sau de limbaj, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, modalităţi de caracterizare, construcţia subiectului, perspectivă narativă, instanţe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).

Eseul 8

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text narativ studiat, aparţinând lui G. Călinescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două episoade/secvenţe relevante pentru tema textului narativ studiat;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziţie sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Eseul 7

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
  • analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).