Lecţii şi exerciţii pentru elevii de liceu
Vizionează filmul Pădurea spânzuraţilor (1964), regia: Liviu Ciulei, şi observă asemănările şi deosebirile dintre acesta şi romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Notează observaţiile în caiet. Ce te-a impresionat cel mai mult în acest film?
Vizionează filmul Cantemir (1973), regia: Gheorghe Vitanidis, şi notează în caiet ce aspecte referitoare la viaţa domnitorului moldovean ţi-au reţinut atenţia. Apoi, citeşte capitolul consacrat lui Dimitrie Cantemir în Dicţionarul literaturii române de la origini la 1900 şi compară informaţiile cu cele văzute în film.
Vizionează filmul Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanul (1980), regia: Malvina Urşianu, şi observă asemănările şi deosebirile dintre acesta şi nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. Notează observaţiile în caiet. Care au fost aspectele istorice care ţi-au atras atenţia în film?
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text narativ studiat, aparţinând lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
Cartea surprinde foarte bine spiritul francez al omului de rând. Mi-a plăcut să descopăr că modul în care am resimţit atmosfera zilnică din Franţa nu a fost o trăire singulară sau o închipuire. Niciodată nu am văzut pe chipul francezilor stresul zilnic şi aspectul acesta mi l-a confirmat şi romanul lui Clarke. De unde vine acest calm de invidiat? Dintr-o concepţie simplă de viaţă: uneori, lucrurile se rezolvă de la sine; nu trebuie să le grăbeşti soluţionarea. Şmecherii pot spune altfel şi nu greşesc: lasă pe mâine ce poţi face azi, pentru că poate nu mai e nevoie. Se poate spune şi aşa. Oricum, cartea mi-a plăcut. Autorul englez ştie să surprindă o serie de capcane care îl pândesc pe emigrantul plecat să lucreze într-o ţară străină şi care poate fi uşor înşelat de toţi şi de toate.
Continuă lectura „„Un an în merde” de Stephen Clarke”Titlul constituie o trimitere la cartea lui Dan Brown. Clements îşi propune şi reuşeşte să copieze schema narativă din Codul lui daVinci, însă de data aceasta personajele nu sunt implicate în căutarea urmaşilor lui Isus, ci vor să deţină secretul datorită căruia autorii pot avea succes. Fiecare personaj implicat în căutarea secretului speră să scrie cartea cărţilor. Evident, romanul lui Clements este o parodie construită atent pe regulile suspansului tipice romanelor poliţiste, se citeşte usor şi se încadrează în categoria „Cartea de vacanţă”.
Continuă lectura „„Codul lui daVino” de Toby Clements”Acest roman a fost ecranizat cu succes. Nu-mi aduc aminte dacă filmul a fost nominalizat la Oscar, însă distribuţia a fost una de excepţie: Anthony Hopkins, Emma Thompson. Filmul mi-a plăcut pentru atmosfera pe care o reconstituia, pentru costume şi jocul actorilor. Apoi am citit şi cartea cu teama că voi fi dezamagită, că nu voi regăsi aspectele care mi-au plăcut în film. N-a fost aşa. Am selectat nişte pasaje care mi-au plăcut din carte şi sper să-i încânte pe cei care-mi citesc observaţiile astfel încât să caute cartea.
Continuă lectura „„Howards End” de E. M. Forster”Cartea prezintă povestea unui cuplu de britanici, care vine să-şi petreacă vacanţa într-o zonă preferată de artişti. Cuplul se îndrăgosteşte de loc şi se gândeşte la mutare. Viaţa într-un spaţiu cultural nou este plină de neprevăzut, iar adaptarea la stilul de viaţă francez nu se face uşor. Personajele reuşesc să treacă de asaltul prietenilor, care vin să-şi petreacă vacanţele neanunţaţi, şi de ciudăţeniile ritmului cotidian. Autorul foloseşte aceeaşi schemă epică dintr-un alt roman, Un an în merde. Umorul fin, uşor ironic, e cel care reuşeşte să dea savoare cărţii.
Continuă lectura „„Un an în Provence” de Peter Mayle”Cartea a apărut în 1950, a fost nominalizată la Premiul Goncourt şi adaptată pentru micul ecran. S-ar mai fi putut numi În absenţa stăpânilor. Autoarea franceză şi-a plasat eroii pe malul Pacificului, unde se luptă pentru a supravieţui. Personajul central, Mama, duce o luptă de Sisif cu mareele. Toată energia ei se consumă în lupta cu natura. Deşi este învăţătoare şi ştie să cânte foarte bine la pian, Mama neglijează relaţiile cu cei doi copii.
Continuă lectura „„Stăvilar la Pacific” de Marguerite Duras”