Lecţii şi exerciţii pentru elevii de liceu
Literatura antică greacă
Literatura vechilor greci s-a dezvoltat în funcţie de aspectele economice, istorice, sociale şi politice ale Antichităţii.
Epoca homerică (secolele XII-VIII î. d. Cr.):
Argumentarea este un mijloc prin care se susţine sau se demonstrează un punct de vedere cu privire la o anumită temă. Este procesul de justificare logică a unei opinii pe care vrem să o susţinem. Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor paşi obligatorii: a susţine, a dovedi, a întări. Aceştia corespund structurii textului argumentativ: incipit, cuprins, concluzie.
Continuă lectura „Ce este şi cum se redactează un text argumentativ?”
Scopul jocului:
Fantastic. Sensul general se referă la ceva care nu există în realitate, care este creat, plăsmuit de imaginație. Termenul se poate folosi şi în caracterizarea unor persoane, ceea ce ar însemna că acestea au idei sau trăiesc fapte cu un caracter fantezist, bizar. Cuvântul a intrat în limba română prin intermediul limbii franceze: fantastique; origine latină: phantasticus.
Sinonime: ireal, fantasmagoric, fabulos.
Continuă lectura „Terminologie”Citeşte următorul fragment:
„La 20 sept. … mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace. O societate numeroasă și aleasă se afla aici; între alții, mai multe dame europene și grece, cele dintâi îmbarcându-se pentru Viena, cele din urmă pentru Galați și Brăila. Urcarăm Bosforul până la Buiuk-Dere*, pe un timp de liniște și seninătate, și pe la o oră când apele și malurile Bosforului apar în toată frumusețea lor.
Continuă lectura „Aplicaţia 2”Citeşte următorul fragment:
„Târziu de tot, ameţit de mirosul fânului cosit peste care îmi aşternusem o foaie de cort, înţepat de gânduri şi de regrete, nu-mi găseam astâmpăr.
Noaptea era limpede.
Continuă lectura „Aplicaţia 1”Prin memorialistică se înţelege totalitatea lucrărilor care includ memorii, amintiri, jurnale, note de călătorie, confesiuni.
Memorialistica se situează la graniţa dintre ficţiune şi nonficţiune.
Continuă lectura „STILUL MEMORIALISTIC”Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Hora este un dans tradițional din România și Republica Moldova. Este un dans țărănesc care reunește într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se țin de mână, făcând 3 pași în diagonală în față, S-D-S, urmați de bătaie cu dreptul, apoi în spate, trei pași D-S-D, bătaie cu S, totodată învârtind cercul, în principiu invers sensului acelor ceasului. Participanții cântă cu toții versurile cântecului fiind acompaniați de instrumentiști. Țambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. Se dansează hora la nunți sau la mari sărbători populare. Hora cea mai cunoscută este Hora Unirii.”
(Wikipedia)
Descrie, la alegere, un dans care-ţi place, urmând exemplul dat mai sus.
Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Departe sunt de tine şi singur lângă foc,
Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc,
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,
Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri
Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti,
Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti,
Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci
Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subţiri şi reci;
Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini
Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini…
Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi,
În sărutări unim noi sărmanele vieţi…
O! glasul amintirii rămâie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut,
Să uit, cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult…
Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult!”
(Mihai Eminescu, Departe sunt de tine…)
Continuă lectura „Exerciţiul 6 – Iubirea”Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„10 aprilie 1882
Draga și dulcea mea fetiță,
Eu ți-am răspuns la scrisoarea ta din urmă, e pozitiv. Încât se vede că se va fi pierdut, ceea ce mi s-ar fi întâmplat pentru întâia oară de când corespundem. Îți scriam de căldurile ce domnesc aci, rugam să mă ierți că nu ți-am scris imediat și-n sfârșit știu un lucru: ți-am scris trei pagini de blagomanii și te sărutam la sfârșit, cum te sărut serile și diminețile măcar cu gândul. Mă mir în adevăr foarte mult cum de n-ai primit-o.
Continuă lectura „Exerciţiul 5 – Iubirea”