Gîrmacea Gabriela – Ora de Limba şi literatura română

Cu romanul Fiica papei, Dario Fo aduce publicului o altã poveste, cea a Lucreţiei Borgia, care este privitã cu înţelegere în raport cu epoca şi cu cei care o înconjoarã şi care îi impun diferite relaţii pentru a-şi satisface anumite interese. Aşadar, tema romanului se contureazã în jurul statutului femeii în dorinţa bãrbaţilor de a deţine puterea sau de a domina. Aceasta este doar o piesã de joc şi într-un joc impus de frate sau de tatã. Ei o cunosc foarte bine şi, chiar dacã Lucreţia îndrãzneşte sã se revolte împotriva lor, manevreazã lucrurile în aşa fel încât sã nu aibã de ales altã cale decât cea impusã de ei.

Ajunsã reginã la doar şase ani, Cristina a fost crescutã la curtea Suediei într-o manierã nonconformistã, însã, când împlineşte vârsta consideratã de cancelar şi de înalţii demnitari potrivitã de a se cãsãtori, ea rosteşte un discurs surprinzãtor pentru secolul al XVII-lea, în care îşi afirmã dorinţa de a-şi trãi viaţa cu riscul de a greşi, de a provoca neînţelegeri, disperare şi poate şi fericire, dar cu convingerea cã este stãpânã pe destinul ei. Este o primã manifestare a libertãţii de a-şi alege un stil de viaţã, de a lupta pentru propriile convingeri, de a înfrunta jocurile politice sau alianţele fãcute pe seama sa de diplomaţi sau de slujbaşi care îşi motiveazã acţiunile sau aranjamentele meschine prin scuza cã sunt în folosul ţãrii. În plus, toţi cei din anturajul reginei îi subestimeazã inteligenţa, fãrã sã ştie cã aceasta fusese educatã aparte, într-un stil liber: fãrã nicio interdicţie de a învãţa limbi strãine şi de a citi chiar cele mai controversate cãrţi ale momentului în contextul în care educaţia femeilor nu era o prioritate pentru societate. Astfel, Cristina refuzã sã facã jocurile de la curte, sã se conformeze regulilor şi vrea sã fie liberã.

Cuvinte-cheie: libertate, feminitate, putere, convingeri, încredere.

Acţiunea romanului E un rege nebun în Danemarca porneşte, cum însuşi autorul mãrturiseşte, de la o documentare fãcutã de fiul sãu, Jacopo, cu privire la regii din secolul al XVIII-lea. În prolog, Dario Fo menţioneazã cã sursele de inspiraţie au fost jurnalele, corespondenţa şi ziarele epocii. Pornind de la acestea, el reconstituie evenimente, gesturi, atmosfera de la curte, face portrete cu scopul de a prezenta lupta pentru putere, circulaţia ideilor iluministe la nivel european sau începuturile modernizãrii unui stat.

Romanul lui John Grisham are în centrul său traficul de cărţi. Negustorul de manuscrise este un roman plin de farmec ce frapează îndeosebi prin scenele create cu puternic impact vizual. Povestea este simplă, scrisă cu lejeritate, dar şi suspans. Nu lipseşte ingredientul spionaj, care dă întâmplărilor un anumit dinamism. Însă urmăritul, Bruce Cable, este versat, anticipează mişcărilor urmăritorilor. În ochii locuitorilor de pe insula Camino, el apare ca un profesionist în comerţul cu manuscrise. Bruce Cable organizează lansări de carte unde vânzările decurg bine, procură celor interesaţi cărţi cu autografe, ţine casa deschisă prietenilor care se adună la el pentru a afla noutăţile.

Există mai multe romane în literatura universală în care personajul principal este un hoţ sau în care este prezentată imaginea hoţului de cărţi. Nu voi insista asupra subiectului acum, însă Allison Hoover Bartlett propune prin intermediul acestui roman un hoţ care fură din pasiune, nu neapărat pentru a face profit din vânzarea cărţilor. El este pasionat de cărţile rare pe care le urmăreşte atent, asemeni unui vântător încordat asupra prăzii. Gilkey, cunoscut în lumea librarilor şi a anticarilor pentru furtul de cărţi, ajunge să fie urmărit de Ken Sanders, un detectiv autodidact, prezent la marile târguri de carte.

Autorul britanic le propune cititorilor un roman de aventuri în care să se familiarizeze cu teoria relativităţii. Al este un copil de 12 ani care doreşte să călătorească în timp cu ajutorul unei maşinării create de tatăl său. Va trăi o serie de emoţii deoarece va încerca să-şi cunoască familia, să afle care au fost condiţiile în care a murit tatăl său şi va descoperi sentimentul prieteniei.

Autoarea germană Katja Frixe a absolvit Ştiinţele Educaţiei şi s-a specializat ca traducătoare de carte pentru copii. Ea le propune preadolescenţilor pasionaţi de lectură să exploreze un univers magic. Acţiunea ultimului ei roman apărut la DPH are loc în librăria doamnei Eule, unde Clarei îi place să meargă zilnic. Când prietena ei cea mai bună se mută din oraş, librăria devine refugiul Clarei. Ce este magic în librărie? Motanul Gustaf ştie să facă rime şi oglinda ghiceşte gândurile cumpărătorilor.