„Lecţia despre cub” de Nichita Stănescu

Apariţie: vol. Opere imperfecte (1979)

Specia literară: artă poetică în care este discutată relaţia dintre creator şi lume, dintre opera de artă şi receptarea ei de către public.

Teme: condiţia artistului, receptarea creaţiei.

Titlul: aluzie la actul didactic. Iluzia că fiecare om poate crea ceva, însă creator poate fi doar cel care transmite un mesaj.

Continuă lectura „„Lecţia despre cub” de Nichita Stănescu”

Exerciţiul 24

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:

„De vorbiţi, mă fac că n-aud,

Nu zic ba şi nu vă laud;

Dănţuiţi precum vă vine,

Nici vă şuier, nici v-aplaud;

Dară nime nu m-a face

Să mă iau dup-a lui flaut;

E menirea-mi: adevărul

Numa-n inima-mi să-l caut.”

(Mihai Eminescu – De vorbiţi mă fac că n-aud)

Continuă lectura „Exerciţiul 24”

„Moromeţii” de Marin Preda

Apariţie: 1955 (vol. I), 1967 (vol II.)

Teme: familia, timpul, satul din Câmpia Dunării, aflat în plin proces de deruralizare. Eugen Simion a afirmat despre temă: libertatea morală în luptă cu fatalităţile istoriei.

Acţiunea primului volum se desfăşoară cu trei ani înainte de al Doilea Război Mondial, pe durata verii.

Continuă lectura „„Moromeţii” de Marin Preda”

Vocabular 14

  1. Se dau următoarele abrevieri: CEC, CAS, CNSAS, CFR, CNP. Caută în DOOM3, pentru fiecare abreviere, forma articulată, de singular. Ce observi?
  2. Cum se numesc locuitorii următoarelor oraşe: Câmpulung, Chişinău, Moscova, Madrid, Ploieşti, Baia Mare, Satu Mare?
  3. Identifică trei formule de adresare la casa regală şi scrie-le. Apoi, verifică în DOOM3 dacă le-ai scris corect.
  4. Caută semnificaţia cuvintelor următoare, intrate recent în limba română, şi construieşte contexte corecte: antidumping, all-inclusive, box-office, brunch, coffe-break.

Vocabular 13

  1. Caută semnificaţia cuvintelor următoare, intrate recent în limba română, şi construieşte contexte corecte: bullying, backup, beachbar, blogger, babysitter.
  2. Subliniază forma corectă:

bună dimineaţa / bună-dimineaţa;

bun-găsit / bungăsit;

bunăstare / bună stare;

bunăoară / bună-oară;

bun-găsit / bungăsit.

3. Caută în DEX semnificaţia cuvântului calup şi construieşte o propoziţie cu forma de plural a acestui substantiv.

4. Canadiancă / canadiană. Cele două cuvinte se numesc ________________.

5. Când se scrie cuvântul balanţă cu literă mare? Exemplifică!

6. Ce înseamnă captatio benevolentiae?

Ce este şi cum se redactează un eseu?

Eseul este un studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema. Termenul provine din limba franceză (essai) şi înseamnă încercare.

Pentru redactarea unui eseu, este nevoie de organizarea materialului cu privire la subiectul propus.

Continuă lectura „Ce este şi cum se redactează un eseu?”

„Floare albastră” de Mihai Eminescu

Apariţie: 1873, în revista Convorbiri literare.

Specia literară: eglogă (idilă cu dialog) şi elegie.

Curentul literar: romantism.

Tema: poezia iubirii şi a naturii, condiţia omului de geniu.

Sursa de inspiraţie: romanul neterminat Heinrich von Ofterdingen de Novalis, unde apare motivul florii albastre care simbolizează dorul nemărginit.

Continuă lectura „„Floare albastră” de Mihai Eminescu”

Cum se organizează o dezbatere?

Dezbaterea este o discuție amplă pe o temă de interes general, uneori controversată, cu caracter polemic, urmărindu-se prezentarea unor convingeri, atitudini și a unei conduite a participanților.

Condiţiile pentru organizarea unei dezbateri:

  • participanții trebuie să cunoască foarte bine teme supusă dezbaterii şi să înțeleagă opiniile celorlalți;
  • să existe o atmosferă calmă pe durata dezbaterii, deoarece aceasta are efect constructiv în derularea dezbaterii;
  • numărul participanţilor să nu fie foarte mare;
  • să existe un moderator al dezbaterii.
Continuă lectura „Cum se organizează o dezbatere?”

Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu – dezbatere

Criticii literari au opinii diferite cu privire la personajul Ion:

Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane: Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă: nimic nu-i rezistă. […] Suflet unitar, simplu, frust şi masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.

G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent: Ion nu e însă decât o brută, căreia şiretenia îi ţine loc de deşteptăciune. […] Lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi, dovedind o ingratitudine calmă. Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii Anei, ci idn viclenie instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse.

Nicolae Manolescu, Arca lui Noe: A vedea în Ion viclenia ambiţioasă (un erou stendhalian, spune E. Lovinescu) sau brutalitatea condamnabilă e la fel de greşit, căci implică un criteriu moral. Ion trăieşte în preistoria moralei, într-un paradis foarte crud, el e aşa zicând bruta ingenuă.

Continuă lectura „Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu – dezbatere”