Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţiile dintre două personaje într-un basm cult studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales din basmul cult studiat;
evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate;
analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru construcţia personajului din basmul cult studiat (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, moduri de expunere, incipit, final, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.)
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Diferenţa dintre personaje înbasmul popular şi cel cult:
Harap-Alb este un personaj reprezentativ pentru valori simbolice: bine, adevăr, dreptate.
Nu este înzestrat cu puteri supranaturale, la fel ca Făt-Frumos, dar are calităţi şi defecte.
Călătoria are caracter iniţiatic. La început este neofit, iar la finalul acesteia apare pregătit pentru căsătorie şi tron. Ca viitor împărat, acesta a învăţat ce înseamnă bunătatea, încrederea, prietenia, curajul fizic şi cel al deciziilor, mila, generozitatea, încrederea în sine şi în ceilalţi, responsabilitatea, respectarea cuvântului dat. Pentru că urmăreşte formarea unui personaj, se poate afirma că basmul dobândeşte calitatea de bildungsroman.
Statutul iniţial al personajului: mezinul unui fiu de crai, fire timidă, incapabil de a face distincţia dintre esenţă şi aparenţă, dar milostiv cu cerşetoarea care-l sfătuieşte cum să se pregătească pentru călătorie.
Caracterizarea directă:
Realizată de narator: fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste. Afirmaţia arată că nu are experienţă de viaţă şi că va fi suspus prin vicleşug. Iniţierea protagonistului se face de către Spân, antagonistul, care-l închide în fântână şi îl obligă să facă un schimb de identitate: până când îi muri şi iar îi invie.
Noul statut al eroului: numele Harap-Alb este un oximoron.
Caracterizarea indirectă: fapte, limbaj, relaţii cu alte personaje, nume.
Probele de curaj la care îl supune Spânul ţin de miraculos şi le trece cu ajutorul Sfintei Duminici.
Călătoria spre Împăratul Roş dezvăluie calităţi ale eroului: responsabilitate, pricepere, curaj în relaţia cu gâzele şi prietenie, înţelegerea aproapelui, capacitatea de a comunica uşor alături de cei cinci uriaşi care-l vor sprijini în alte probe la care va fi suspus.
Statutul final al personajului: decapitarea. Marchează finalul iniţierii şi eliberarea de sub jurământ. Nunta şi recăpătarea statutului social arată restabilirea adevărului şi maturizarea eroului.
Relaţia eroului cu Spânul. Spânul este iniţiatorul principal, deoarece Harap-Alb învaţă multe şi de la Sfânta Duminică. Însă răul este cel care căleşte firea personajului, pentru ca, la final, restabilirea adevărului să ilustreze şi triumful încrederii în sine.
Poţi descoperi alte personaje din opera lui Ion Creangă, citind ediţia de colecţie apărută la DPH.
Prezintă întoarcerea lui Ulise în Itaca, după terminarea Războiului Troian.
Călătoria pe mare durează foarte mult şi este plină de peripeţii.
Personajul este prezentat din perspectiva dorului de casă şi de ţară.
Penelopa, soţia lui Ulise, a devenit simbolul femeii înţelepte şi fidele soţului.
Ovidiu Drimba afirmă: Valoarea artistică a „Odiseei” este de alt ordin decât aceea a „Iliadei”. Dintru început, Homer nu pare că ţine să istorisească fapte petrecute realmente. Intenţia lui pare a fi acum să stârnească mai degrabă curiozitatea cititorului decât să-i provoace emoţia admiraţiei marilor idealuri umane.
Temă: Prezintă, într-un discurs de zece minute, experienţele prin care trece Ulise la întoarcere spre casă.
Epopeea elogiază curajul, gloria, onoarea eroilor, idealuri ale omului antic.
Sunt evidenţiate idei ca: demnitatea omului, prietenia, spiritul de sacrificiu, orgoliul comandanţilor militari, egoismul, trufia, laşitatea, părtinirea, eroismul.
Opera începe sub semnul mâniei lui Ahile şi autorul conturează faptul că aceasta constituie firul director al întregii acţiuni. Mânia are nişte consecinţe tragice şi este dublată de orgoliu.
Principala trăsătură a personajelor este eroismul, însă sunt adăugate: prietenia, emoţiile în faţa pierderii persoanelor dragi, tragismul existenţei.
Zeii apar alături de eroi şi sunt părtinitori.
Viaţa şi trăirile personajelor sunt prezentate cu realism.
Ovidiu Drimba afirmă: Fiecare personaj devine o individualitate puternic reliefată, dar nu numai prin evidenţierea trăsăturii dominante de caracter, ci şi prin redarea complexă a caracterului său.
Ar fi ieşit în uliţă, dar îi era frică să nu scârţâie portiţa şi să se trezească tatăl său, care sforăia pe prispă de când îl aduseseră acasă oamenii de la horă.
(Liviu Rebreanu)
Răspunde la următoarele cerinţe:
Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
Realizează schema frazei.
Analizează sintactic şi morfologic substantivele din text.
Construieşte două propoziţii circumstanţiale de timp introduse prin alte elemente de relaţie.
Construieşte două fraze în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât în text..
Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele frică, oamenii, horă să aibă alte funcţii sintactice decât în text.
Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
(Liviu Rebreanu)
Răspunde la următoarele cerinţe:
Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
Realizează schema frazei.
Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: şindrilă, spre Bistriţa, naţională.
Construieşte două propoziţii atributive introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.
Identifică, în text, adverbele şi locuţiunile adverbiale.
Extrage, din text, toponimele. Care este zona geografică pe care o descrie autorul?
Problema era să vorbească el cu tine şi să te pună exact în faţa gravităţii situaţiei; puteai s-o eludezi, dar poate că, gândindu-te mai bine, păreai să-ţi iei şi răspunderea totală.
(Marin Preda)
Răspunde la următoarele cerinţe:
Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
Realizează schema frazei.
Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: problema, gândind, totală.
Construieşte două propoziţii predicative introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.
![Ion Creanga: Amintiri din copilarie, povesti si povestiri - Editie de colectie, [],edituradph.ro](https://cdn.contentspeed.ro/slir/w445/edituradph.websales.ro/cs-content/cs-photos/products/original//ion-creanga-amintiri-din-copilarie-povesti-si-po_14224_6_17333118860279.jpg.webp)