Autor: Girmacea Gabriela

Vocabular 2

  1. Notează zece termeni care se pot încadra în câmpul lexical al animalelor sălbatice.
  2. Caută în dicţionar semnificaţia următoarelor neologisme şi construieşte câte o propoziţie cu fiecare: camping, e-mail, airbag, à la russe, babysitter, aftershave.
  3. Rescrie textul următor, înlocuind arhaismele subliniate cu un sinonim: Lăpuşneanu purta dulamă poloneză de catifea stacoşie, avea cabaniţă turcească, un mic junghi cu plăselele de aur, iar printre bumbii dulămii se zărea o za de sârmă.

(C. Negruzzi)

Vocabular 1

  1. Rescrie textul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroşat cu sinonimele lor:

Auzeam un sunet neobişnuit. Afară era frig şi umed. Adela îşi pusese haine groase şi mănuşi. Pe cap avea o beretă sub care se ivea părul, umezit parcă de lumina lunii.

2. Scrie seria sinonimică a cuvântului a vorbi.

3. Scrie trei perechi de antonime formate prin derivare cu prefix după modelul: egal – inegal.

4. Construieşte propoziţii cu următoarele omonime: bancă, leu, broască, război, sirenă, liliac, mucenic.

5. Clasifică pe domenii următoarele cuvinte: tenor, livadă, regizor, ferigă, soprană, mentă, podgorie, actor, arpegiu, floare-de-colţ, lan, film, solfegiu, gladiolă, irigaţii, ocean, gamă, scenarist, violetă, solfegiu. Vei obţine astfel patru câmpuri lexicale.

Gramatică 4

Se dă textul:

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.

(Ioan Slavici – Mara)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o apoziţie.
  2. Construieşte două propoziţii cu alte valori morfologice decât în text ale cuvintelor: tânără şi noroc.
  3. Identifică în text un predicat nominal.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul voinică şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: Mara şi văduvă.

Gramatică 3

Se dă textul:

Întunericul sugruma satul foarte împrăștiat în care azi trăiau mai mulți soldați dușmani decât civili. Casele negre străjuiau sperioase ulița largă, neprunduită, răvășită de gropi, desfundată de miile de căruțe ce treceau necontenit spre front, încărcate cu merinde pentru oameni, întorcându-se înapoi veșnic pline cu rămășițe de-ale luptelor… Ici-colo sclipea câte-un ochi de lumină galbenă, plăpândă, însemnând comandamente, spitale, cârciumi-popote…

(Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraţilor)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o enumeraţie.
  2. Construieşte două propoziţii atributive care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin compunere.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul sclipea şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: străjuiau şi plăpândă.

Gramatică 2

Se dă textul:

Însăşi doamna Herdelea consimţi ca fetele să-i lucreze o rochie modernă, deşi ea era vrăjmaşa luxului şi se încăpăţâna să se îmbrace în haine de acum zece ani şi păstrate bine, fiindcă le purta cu multă simţire.

(Liviu Rebreanu – Ion)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o propoziţie cauzală.
  2. Construieşte două propoziţii completive directe care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin compunere.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul purta şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: vrăjmaşa şi fetele.

Gramatică 1

Se dă textul:

Notarul îi spuse cu părere de rău că nu-l poate lua cu el în Armadia, că trebuie să umble negreşit prin comună, să zorească strângerea birurilor şi să pună sechestre celor rămaşi prea mult în urmă, deoarece percepţia îl ameninţă cu amendă, dacă nu va vărsa în trei zile măcar sumele de pe semestrul trecut.

(Liviu Rebreanu – Ion)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o propoziţie subiectivă şi o propoziţie completivă directă.
  2. Construieşte două propoziţii subiective cu alt regent şi care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin derivare.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul bir şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: spuse şi sumele.

Literatură universală – clasa a XII-a

OMUL ROMANTIC – minimum două texte

Sugestii de texte:

  • Johann Wolfgang Goethe, Suferinţele tânărului Werther;
  • Novalis, Imnuri către noapte;
  • E. T. A. Hoffmann, Spărgătorul de nuci, Ulciorul de aur;
  • Samuel Taylor Coleridge, Balada bătrânului marinar;
  • George Gordon Byron, Poemele orientale;
  • Victor Hugo, Legenda secolelor, Prefaţa la Cromwell, Mizerabilii;
  • Alfred de Musset, Nopţile;
  • Edgar Allan Poe, Aventurile lui Arthur Gordon Pym, Povestiri groteşti şi extraordinare, Corbul;
  • Mihail Lermontov, Demonul.

Studiu de caz (la alegere):

Triumful sensibilităţii sau Evaziunea din cotidian (în vis, istorie sau exotism)

Continuă lectura „Literatură universală – clasa a XII-a”

Literatură universală – clasa a XI-a

OMUL ANTIC – minimum două texte

Sugestii de texte:

  • Epopeea lui Ghilgameş;
  • Homer – Iliada, Odiseea;
  • Eschil – Orestia;
  • Sofocle – Oedip rege, Antigona;
  • Euripide – Medeea;
  • Aristotel – Poetica;
  • Vergiliu – Eneida.

Studiu de caz (la alegere):

Omul şi destinul (se pot avea în vedere şi alte literaturi sau culturi decât cele cărora le aparţin textele enumerate mai sus; de exemplu: chineză, sanscrită, egipteană etc.) sau Oameni şi zei umanizaţi (Influenţa mitologiei)

Continuă lectura „Literatură universală – clasa a XI-a”