Gramatică 1

Se dă textul:

Notarul îi spuse cu părere de rău că nu-l poate lua cu el în Armadia, că trebuie să umble negreşit prin comună, să zorească strângerea birurilor şi să pună sechestre celor rămaşi prea mult în urmă, deoarece percepţia îl ameninţă cu amendă, dacă nu va vărsa în trei zile măcar sumele de pe semestrul trecut.

(Liviu Rebreanu – Ion)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o propoziţie subiectivă şi o propoziţie completivă directă.
  2. Construieşte două propoziţii subiective cu alt regent şi care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin derivare.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul bir şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: spuse şi sumele.

Literatură universală – clasa a XII-a

OMUL ROMANTIC – minimum două texte

Sugestii de texte:

  • Johann Wolfgang Goethe, Suferinţele tânărului Werther;
  • Novalis, Imnuri către noapte;
  • E. T. A. Hoffmann, Spărgătorul de nuci, Ulciorul de aur;
  • Samuel Taylor Coleridge, Balada bătrânului marinar;
  • George Gordon Byron, Poemele orientale;
  • Victor Hugo, Legenda secolelor, Prefaţa la Cromwell, Mizerabilii;
  • Alfred de Musset, Nopţile;
  • Edgar Allan Poe, Aventurile lui Arthur Gordon Pym, Povestiri groteşti şi extraordinare, Corbul;
  • Mihail Lermontov, Demonul.

Studiu de caz (la alegere):

Triumful sensibilităţii sau Evaziunea din cotidian (în vis, istorie sau exotism)

Continuă lectura „Literatură universală – clasa a XII-a”

Literatură universală – clasa a XI-a

OMUL ANTIC – minimum două texte

Sugestii de texte:

  • Epopeea lui Ghilgameş;
  • Homer – Iliada, Odiseea;
  • Eschil – Orestia;
  • Sofocle – Oedip rege, Antigona;
  • Euripide – Medeea;
  • Aristotel – Poetica;
  • Vergiliu – Eneida.

Studiu de caz (la alegere):

Omul şi destinul (se pot avea în vedere şi alte literaturi sau culturi decât cele cărora le aparţin textele enumerate mai sus; de exemplu: chineză, sanscrită, egipteană etc.) sau Oameni şi zei umanizaţi (Influenţa mitologiei)

Continuă lectura „Literatură universală – clasa a XI-a”

Exerciţiul 18

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Maica Aegidia era mititică, pășea mărunt, vorbea scurt și apăsat, avea nas nu tocmai mic și o căutătură aspră și scrutătoare, dar se muia când vedea lacrimi de văduvă: ea a stăruit ca maica priorița s-o primească pe Persida și pentru numai cincizeci de florini pe an, ba a mai și alergat pe la dl Hubăr, economul orașului, ca Mara neapărat să capete arânda podului.

Continuă lectura „Exerciţiul 18”

Exerciţiul 15

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Dar simțea ridicându-se de undeva, din ființa lui, ca o ceață ușoară, un îndepărtat gust de tristețe, un vechi gust de cenușă. Știa bine ce amintiri prost închise, ce imagini inutil reprimate se ascundeau dincolo de această indiferență, pe care o simțea acum destrămându-se. Așa cum la munte, în diminețile de ceață, aștepți să apară peisajul dispărut și totuși prezent, întrevedea dincolo, de această melancolie imaginea iubitei, numele ei zadarnic alungat: Ann.

Continuă lectura „Exerciţiul 15”

Exerciţiul 13

Comentează fragmentul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături ale genului dramatic:

ACTUL II

Teatrul reprezintă salonul Chiriței, cu cinci uși: una în fund care duce afară și câte două de fiecare parte. O canapea în stânga pe planul I, jilțuri, scaune ș.c.l.

(Scena se petrece într-un târg din ținut.)

Continuă lectura „Exerciţiul 13”

Exerciţiul 12

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale realismului:

După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lăsa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te luneci a judeca după nume și lucrul! Câte lucruri și câți oameni își ascund nimicnicia sub pompoase numiri!

Continuă lectura „Exerciţiul 12”