Autor: Girmacea Gabriela

Gramatică 10

Se dă textul:

Aşa, mi-am dat seama că ceea ce mi se întâmplase era un lucru care era al meu şi trebuia să-l trăiesc  numai eu, fiindcă mi-era dat şi nimeni n-avea chef să-l trăiască în locul meu.

(Marin Preda)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
  2. Identifică, în text, pronumele personale şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
  3. Analizează morfologic toate subiectele din text.
  4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: să trăiască, trebuia.
  5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul nimeni să aibă altă valoare morfologică decât în text.

Ciprian Porumbescu

Acesta este al treilea volum din Colecţia Biografii, apărută la DPH. De data aceasta, am încercat să-l aduc aproape pe cititor de un compozitor român. Alături de capitolele care prezintă viaţa şi creaţia compozitorului, veţi putea descoperi începuturile vieţii muzicale din principate, trăsături ale omului, modul în care studia şi se pregătea pentru studii, câteva afirmaţii care caracterizează sensibilitatea sufletească a lui Ciprian Porumbescu, o listă cu lucrări de referinţă.
Este o carte interesantă şi frumos construită pe relaţia text-imagine, astfel încât demersul lecturii să fie o încântare. La finalul cărţii, veţi găsi o broşură cu partituri şi coduri QR.

Gramatică 9

Se dă textul:

I se părea puţin ridicol că Pahonţu poate să-şi motiveze astfel toate cotiturile morale pe care le săvârşise şi pe care el însuşi le simţea ca atare.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Analizează morfologic toate predicatele din text.
  2. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
  3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: morale, pe care, ca atare.
  4. Construieşte o propoziţie cu forma de feminin a adjectivului de întărire, persoana a III-a singular.
  5. Identifică, în text, trei complemente circumstanţiale.

Gramatică 8

Se dă textul:

Întâmplarea de ieri, care m-a surprins aşa de năuc şi dezarmat, mi-a lămurit fără cruţare trista condiţie a tagmei de oameni din care fac parte şi cărora li se zice intelectuali.

(Mihail Sebastian)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Indică sensul secvenţei fără cruţare.
  2. Extrage, din text, propoziţiile atributive.
  3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: de ieri, condiţie, intelectuali.
  4. Identifică, în text, adverbele şi menţionează felul lor.
  5. Explică rolul cratimei în cuvintele care apar în text.

Gramatică 7

Se dă textul:

Mirosul apei, ce curge murmurând, în albia pârâului din faţa casei de altădată, cuprinde în sine un trecut, din care şi astăzi mă mai adap.

(Lucian Blaga)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Indică sensul secvenţei în sine.
  2. Extrage, din text, propoziţiile atributive.
  3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: din faţa casei, mă adap, în sine.
  4. Identifică, în text, adverbele şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
  5. Scrie propoziţii în care să demonstrezi omonimia cuvântului mai.

Gramatică 6

Se dă textul:

Noul nostru coleg de bancă este băiatul unui ţăran chiabur din Merişani, care şi-a pus în gând să-l facă doctor şi, cu timpul, să-i clădească un spital în sat, unde deocamdată nu există decât o moaşă comunală şi un „subfirurg” care pune ventuze şi scoate măsele.

(Ion Minulescu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Indică sensul secvenţei şi-a pus în în gând.
  2. Extrage, din text, propoziţiile completive directe.
  3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: -l, -i, ventuze.
  4. Identifică, în text, două predicate verbale şi analizează-le morfologic.
  5. Scrie un sinonim pentru cuvântul să clădească şi construieşte o propoziţie cu acesta.

„Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu

Apariţie: 1922

Specia literară: roman psihologic

Sursa de inspiraţie: Un episod din biografia lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care era ofiţer în armata austro-ungară, în timpul Primului Război Mondial. Acesta s-a distins în război, pe frontul de vest, şi a fost decorat de generalul Karg, pe care Liviu Rebreanu îl include ca personaj în roman. Când compania sa a ajuns pe frontul de est, Emil Rebreanu a dezertat, deoarece nu a putut să lupte împotriva românilor. A încercat să dezerteze, a fost prins, judecat de curtea marţială şi condamnat la spânzurătoare. A fost înmormântat la Ghimeş. După terminarea războiului, Liviu Rebreanu a căutat mormântul fratelui său şi l-a mutat la Palanca, aşa cum îşi dorise Emil.

O altă sursă de inspiraţie a fost o fotografie cu o pădure în care erau spânzuraţi mai mulţi cehi. Autorul a mărturisit că acesta a fost momentul în care a decis să scrie romanul şi să amintească de tragedia fratelui său.

Continuă lectura „„Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu”

Aplicaţie 2

Se dă textul:

În sfârșit ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni.

Popa era un om cu dare de mână; rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cât se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor.

Într-o seară, Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un băiat; pe un argat l-a mânat la câmp, pe alți doi, cu carele, după lemne la pădure. După miezul nopții, iacăte oaspeții negri: l-au legat, l-au schingiuit și i-au luat o groază de bani. Norocul bătrânei că lipsea; făcea poate greșala să țipe, și tâlharii o omorau, cum s-a și întâmplat în altă parte cu o babă, peste câteva zile.

Continuă lectura „Aplicaţie 2”

Ion Luca Caragiale

Acesta este al doilea volum din Colecţia Biografii, apărută la DPH. Şi de data aceasta am încercat să-l aduc aproape pe cititor de un scriitor clasic. Alături de capitolele care prezintă viaţa şi opera, veţi putea descoperi o istorie a teatrului în perioada când a creat scriitorul, trăsături ale omului, modul în care scria, afirmaţii celebre, o listă cu lucrări de referinţă despre operă şi traduceri. Este o carte interesanta şi frumos construită pe relaţia text-imagine, astfel încât demersul lecturii să fie o încântare.

Prezentarea de carte

Este o activitate cu scop informativ care îşi propune semnalarea unor lucrări apărute recent, identificarea persoanelor care au aceleaşi preferinţe literare sau orientarea spre lectură, formarea spiritului critic / de analiză / de reflecţie. Limbajul trebuie să fie simplu, dar convingător.

Structură:

  • Formula de adresare în faţa publicului este momentul când se captează atenţia.
  • Prezentarea autorului: câteva aspecte relevante din activitatea sa.
  • Titlul cărţii, descrierea bibliografică: traducător, editură, colecţie, anul apariţiei etc.
  • Rezumat: locul şi timpul acţiunii, teme, motive etc.
  • Prezentarea personajelor şi a trăsăturilor acestora (pe scurt, folosindu-se câteva cuvinte relevante sau un citat reprezentativ).
  • Mesajul autorului sau receptarea critică (apare pe coperta cărţii).
  • Ce emoţii şi sentimente a stârnit cartea pe parcursul lecturii?
  • Cărui tip de receptor i se adresează cartea?
  • Cuvinte-cheie (maximum 5).