Autor: Girmacea Gabriela

Istoriografia românească

Prin istoriografie se înţelege totalitatea scrierilor istorice dintr-o ţară, într-o anumită perioadă, cu privire la o temă, problemă, atitudine etc. Totodată, prin acest termen este desemnată ştiinţa auxiliară istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei concepţiilor şi al operelor istorice.

Continuă lectura „Istoriografia românească”

Vocabular 6

  1. Alcătuieşte propoziţii pentru a ilustra polisemantismul cuvântului carte.
  2. Formează superlativul absolut al următoarelor adverbe şi adjective, luând în considerare şi mijloacele expresive: frumos, deştept, urât.
  3. Scrie sinonimele următoarelor cuvinte şi integrează-le în contexte adecvate: limpede, cunoştinţă, adânc, vatră, câmpie, mentă, miros.
  4. Scrie formele de plural ale cuvintelor următoare şi caută în dicţionar sensul acestora: cap, cot, corn.

Vocabular 5

  1. Caută în dicţionar sensurile cuvântului dovleac şi construieşte enunţuri cu fiecare.
  2. Grupează pe familii lexicale următoarele cuvinte: scriitură, lucrătură, făcut, a gândi, a lucra, scriitor, facere, gânditor, rescris, desfăcut, regândire, nelucrat, refăcut, înscriere, înscris, lucrare, gândire, lucrător, prelucrare.
  3. Caută cinci cuvinte din poezia Mai am un singur dor de Mihai Eminescu şi scrie antonimele acestora, apoi construieşte cu fiecare antonim câte o propoziţie.
  4. Alege arhaismele din enumeraţia următoare şi propune sinonime pentru fiecare: vornic, preşedinte, cabaniţă, strung, fierărie, osmanlău, pârcălab, dezinfectant, haină, ghiulea, ipochimen, praznic, pantof, rărunchi.

Vocabular 4

  1. Alcătuişte seria sinonimică a cuvântului mustrare.
  2. Construieşte propoziţii cu următoarele omonime: car, broască, poartă.
  3. Scrie familia lexicală a cuvintelor: lucru, a fi, a lua.
  4. Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte: fărădelege, viţă-de-vie, aprozar, parlamentar.
  5. Citeşte prima strofă din poezia Glossă de Mihai Eminescu şi extrage în caiet antonimele.

Vocabular 3

  1. Scrie câte trei cuvinte cu fiecare prefix: răs-, post-, mini-. Cum se numeşte procedeul de formare a cuvintelor?
  2. Construieşte propoziţii cu următoarele perechi de cuvinte: emisie – emisiune, transmisie – transmisiune, rezervaţie – rezervare. Cum se numesc aceste cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens?
  3. Notează în caiet cinci expresii cu numeralul patru. Construieşte câte o propoziţie cu fiecare expresie.
  4. Extrage neologismele din textul următor: Pentru obţinerea monoxidului de carbon la scară industrială se folosesc instalaţii speciale care se numesc gazogane sau generatoare de gaz. Din ce domeniu este extras textul? În ce stil funcţional a fost redactat textul? Motivează-ţi răspunsul.

Literatura religioasă

Mitropolitul Dosoftei (1624?-1693)

Cărturar şi mitropolit al Moldovei, Dosoftei a studiat elina, latina, slavona şi polona. A adus la Iaşi o tipografie pentru a tipări principalele cărţi religioase, necesare scopului său de a introduce limbii române în biserică. A fost primul traducător al cărţilor de slujbă în româneşte din Moldova.

Continuă lectura „Literatura religioasă”

Originea şi evoluţia limbii române

Când şi unde s-a format limba română?

Procesul de formare a limbii române a început la sfârşitul secolului I d. Hr. şi s-a intensificat din momentul în care Dacia a devenit provincie romană. A durat până în secolul al VII-lea d. Hr., când invazia slavilor a exercitat o influenţă doar asupra vocabularului, structura limbii române fiind deja consolidată. Limba română s-a format în nordul şi sudul Dunării din latina populară sau vulgară, vorbită de coloniştii romani.

Continuă lectura „Originea şi evoluţia limbii române”