Autor: Girmacea Gabriela

„Casa de pe colină” de Cesare Pavese

Am citit-o cu multă plăcere şi mi-a confirmat că lucrurile simple îţi aduc întotdeauna cele mai multe bucurii, că este important să trăieşti în armonie cu alţii şi să dobândeşti astfel pacea interioară în momentele în care lumea pare că şi-a pierdut normalitatea. Este o carte plăcută prin atmosferă.

Am selectat nişte citate care mi-au atras atenţia pentru că au valoare de maximă sau de cugetare. Le notez aici cu speranţa că le vor citi alte persoane şi vor descoperi aceeaşi plăcere de lectură.

Continuă lectura „„Casa de pe colină” de Cesare Pavese”

Istoriografia românească

Prin istoriografie se înţelege totalitatea scrierilor istorice dintr-o ţară, într-o anumită perioadă, cu privire la o temă, problemă, atitudine etc. Totodată, prin acest termen este desemnată ştiinţa auxiliară istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei concepţiilor şi al operelor istorice.

Continuă lectura „Istoriografia românească”

Vocabular 6

  1. Alcătuieşte propoziţii pentru a ilustra polisemantismul cuvântului carte.
  2. Formează superlativul absolut al următoarelor adverbe şi adjective, luând în considerare şi mijloacele expresive: frumos, deştept, urât.
  3. Scrie sinonimele următoarelor cuvinte şi integrează-le în contexte adecvate: limpede, cunoştinţă, adânc, vatră, câmpie, mentă, miros.
  4. Scrie formele de plural ale cuvintelor următoare şi caută în dicţionar sensul acestora: cap, cot, corn.

Vocabular 5

  1. Caută în dicţionar sensurile cuvântului dovleac şi construieşte enunţuri cu fiecare.
  2. Grupează pe familii lexicale următoarele cuvinte: scriitură, lucrătură, făcut, a gândi, a lucra, scriitor, facere, gânditor, rescris, desfăcut, regândire, nelucrat, refăcut, înscriere, înscris, lucrare, gândire, lucrător, prelucrare.
  3. Caută cinci cuvinte din poezia Mai am un singur dor de Mihai Eminescu şi scrie antonimele acestora, apoi construieşte cu fiecare antonim câte o propoziţie.
  4. Alege arhaismele din enumeraţia următoare şi propune sinonime pentru fiecare: vornic, preşedinte, cabaniţă, strung, fierărie, osmanlău, pârcălab, dezinfectant, haină, ghiulea, ipochimen, praznic, pantof, rărunchi.

Vocabular 4

  1. Alcătuişte seria sinonimică a cuvântului mustrare.
  2. Construieşte propoziţii cu următoarele omonime: car, broască, poartă.
  3. Scrie familia lexicală a cuvintelor: lucru, a fi, a lua.
  4. Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte: fărădelege, viţă-de-vie, aprozar, parlamentar.
  5. Citeşte prima strofă din poezia Glossă de Mihai Eminescu şi extrage în caiet antonimele.

Vocabular 3

  1. Scrie câte trei cuvinte cu fiecare prefix: răs-, post-, mini-. Cum se numeşte procedeul de formare a cuvintelor?
  2. Construieşte propoziţii cu următoarele perechi de cuvinte: emisie – emisiune, transmisie – transmisiune, rezervaţie – rezervare. Cum se numesc aceste cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens?
  3. Notează în caiet cinci expresii cu numeralul patru. Construieşte câte o propoziţie cu fiecare expresie.
  4. Extrage neologismele din textul următor: Pentru obţinerea monoxidului de carbon la scară industrială se folosesc instalaţii speciale care se numesc gazogane sau generatoare de gaz. Din ce domeniu este extras textul? În ce stil funcţional a fost redactat textul? Motivează-ţi răspunsul.

Literatura religioasă

Mitropolitul Dosoftei (1624?-1693)

Cărturar şi mitropolit al Moldovei, Dosoftei a studiat elina, latina, slavona şi polona. A adus la Iaşi o tipografie pentru a tipări principalele cărţi religioase, necesare scopului său de a introduce limbii române în biserică. A fost primul traducător al cărţilor de slujbă în româneşte din Moldova.

Continuă lectura „Literatura religioasă”

Originea şi evoluţia limbii române

Când şi unde s-a format limba română?

Procesul de formare a limbii române a început la sfârşitul secolului I d. Hr. şi s-a intensificat din momentul în care Dacia a devenit provincie romană. A durat până în secolul al VII-lea d. Hr., când invazia slavilor a exercitat o influenţă doar asupra vocabularului, structura limbii române fiind deja consolidată. Limba română s-a format în nordul şi sudul Dunării din latina populară sau vulgară, vorbită de coloniştii romani.

Continuă lectura „Originea şi evoluţia limbii române”