Autor: Girmacea Gabriela

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„România va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiţi zilnic, inclusiv sâmbata şi duminica, după 1 ianuarie 2007. Aceste fonduri vor trebuie gestionate eficient şi trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi cheltuiţi, fiecare român va cotiza totuşi pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversiei zonelor afectate de declin industrial, combaterii şomajului de lungă durată, inserţiei profesionale a tinerilor şi promovării dezvoltării rurale.

Continuă lectura „Exerciţiul 13”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Un cetăţean al Uniunii, deci şi un cetăţean român, poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

Continuă lectura „Exerciţiul 12”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile şi obligaţiile ce îi revin conform Tratatului de Aderare din 25 aprilie 2005. Cetăţenii români au devenit astfel cetăţeni ai Uniunii Europene şi beneficiază, pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, de drepturile şi libertăţile conferite de tratatele de bază ale Uniunii Europene. Dreptul de libera circulaţie şi de şedere este, pentru cetăţenii UE, una dintre cele mai importante şi mai „vizibile” realizări ale dreptului comunitar. Dreptul unui cetăţean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioadă scurtă, lungă sau nelimitată de timp în alte state UE, este unic în lume. Nicio altă formă de cooperare internaţională între state nu asigură, la ora actuală, un drept comparabil.

Continuă lectura „Exerciţiul 11”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Am fost invitat să vorbesc despre ce înseamnă să fii european. Vă mărturisesc că nu îmi este uşor să dau un răspuns, pentru că sunt deja european: e o stare firească, pe care nu simt nevoia să o definesc. […]

Continuă lectura „Exerciţiul 10”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„De ce este important să ştim mai multe despre valorile europene? UE se bazează pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi a respectării drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între bărbaţi şi femei. România aderă la UE cu propriul set de valori.

Continuă lectura „Exerciţiul 9”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Consiliul European este forul politic suprem al UE şi totodată instituţia care a promovat în mod decisiv procesul de integrare europeană. Consiliul European este alcătuit din şefii de stat şi de guvern, preşedintele şi un alt membru al Comisiei Europene şi miniştrii de externe. Miniştrii de externe şi membrul Comisiei Europene au doar rol consultativ. Consiliul European este o instituţie interguvemamentală, în timp ce Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Parlamentul European şi Curtea Europeană de Conturi sunt organe fuzionate ale Comunităţii Europene.

Continuă lectura „Exerciţiul 8”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Art. 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale

1.Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului sau/şi a corespondenţei sale.

Continuă lectura „Exerciţiul 7”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Datele de mai sus sunt rezultatul studiului Mobilitatea socială în satul românesc al cercetătorului Ioana Petre de la Institutul de Sociologie din Bucureşti.

Continuă lectura „Exerciţiul 6”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Nouă din zece români nu merg deloc la cinematograf, operă sau teatru. În plus, cartea nu este printre preferinţele a jumătate dintre ei. […] Acestea sunt doar o parte din concluziile unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională.

Continuă lectura „Exerciţiul 5”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Aud tot mai des o formulă care mă contrariază: „a citi cărţi”. „Ce faceţi în timpul liber?” „Citesc cărţi.” „Mai citeşte şi tu cărţi, că nu strică!” „Am auzit ca X citeşte cărţi.” Până mai ieri, cititul îşi subînţelegea complementul direct. Puteai, desigur, să citeşti şi gazete sau scrisori sau inscripţii, dar, în genere, a spune despre cineva că „citeşte”, că e „un tip citit”, că e „un mare cititor” implică, necesarmente, obiectul numit „carte”. Citim cărţi, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul cărţilor”. Dar ea se referea la o ocupaţie încă minoritară, care trebuia definită precis. În plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea „cărţilor” nu face decât să o reflecteze edificator.  („Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditorul nostru, Dumnezeu…”).

Continuă lectura „Exerciţiul 4”