Autor: Girmacea Gabriela

Gramatică 23

Se dă textul:

Curios era faptul că nici situaţia aceasta nu-i pusese direct faţă în faţă, astfel încât viitoarea lor prietenie să-şi fi găsit în anii studenţiei un reazem comun, deşi în acei ani cele două mâini îţi erau arhisuficiente ca să-i numeri, culcând deget cu deget în palmă, pe toţi comuniştii celulei.

(Constantin Ţoiu)

Cerinţe:

  1. Împarte textul în propoziţii, menţionează felul acestora şi alcătuieşte schema.
  2. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: reazem, ani, deget, toţi.
  3. Construieşte propoziţii cu două cuvinte formate cu ajutorul prefixului arhi-.
  4. Extrage, din text, pronumele personale.
  5. Motivează folosirea cratimei în text.

Ce este o enciclopedie?

Raportându-ne la definiţia dată de DEX, enciclopedia se defineşte drept un tip de lucrare lexicografică de proporții diferite care tratează sistematic termeni de bază (nume comune și proprii), noțiuni din toate domeniile sau dintr-un singur domeniu, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme sau pe ramuri.

Enciclopediile conţin articole din diferite domenii de activitate sau pot fi specializate pe domenii: muzică, literatură, ştiinţă etc. Acestea se pot adresa unui public specializat, în curs de specializare sau nespecializat şi răspund unei nevoi de cunoaştere.

Există enciclopedii care se adresează copiilor. În acest caz, informaţia este însoţită de imagini care-i oferă cititorului posibilitatea de a accede într-o epocă sau în intimitatea gândirii umane, pentru a înţelege cum s-a născut o idee şi cum a evoluat aceasta, diversitatea şi unicitatea lumii în care trăieşte. Enciclopedia de popularizare conţine informaţii de interes larg şi contribuie la formarea unei culturi generale.

Gramatică 22

Se dă textul:

Dar, cu toate că nu trântise în urma lui acea uşă, nimeni din cei trei nu se ridicase să-l urmeze sau măcar să-l însoţească şi să-i bâlbâie vreo promisiune, semn că, măcar dacă nu mai puteau să facă lucrul acela care li-l cerea el, ţineau la el şi-l înţelegeau.

(Marin Preda)

Cerinţe:

  1. Împarte textul în propoziţii şi identifică felul acestora. Apoi, realizează schema.
  2. Construieşte propoziţii în care cuvintele acea, promisiune, care să aibă alte funcţii sintactice decât în text.
  3. Extrage şi analizează patru complemente directe din text.
  4. Identifică, în text, funcţiile sintactice ale pronumelor personale.
  5. Menţionează sinonimele cuvântului promisiune.

Gramatică 21

Se dă textul:

Mai aştepta doar manifestarea mâniei divine faţă de doamna Herdelea, că l-a ocărât pe dânsul, şi apoi o lovitură deosebită pentru Herdelea, fiindcă chiar ieri a aflat că umblă să-i smulgă câţiva alegători în favoarea candidatului deputat ungur, deşi ştia bine că el doreşte să arunce un bloc mic, dar solid, în cumpăna reprezentantului român.

(Liviu Rebreanu)

Cerinţe:

  1. Împarte textul în propoziţii şi identifică felul acestora. Apoi, realizează schema.
  2. Construieşte propoziţii în care cuvintele alegători, manifestarea, ungur să aibă alte funcţii sintactice decât în text.
  3. Extrage trei neologisme din text.
  4. Identifică, în text, trei complemente indirecte.
  5. Menţionează antonimele cuvântului solid.

Gramatică 20

Se dă textul:

Apoi, înainte de a pleca, trimise câţiva călăreţi să prindă toţi primarii ce-i vor găsi prin satele Arieşului mare şi să-i adune la Albac unde dânsul va veni mâine, căci astă-seară vrea să ajungă la Vidra să isprăvească nişte socoteli.

(Liviu Rebreanu)

Cerinţe:

  1. Identifică propoziţiile circumstanţiale de scop din text.
  2. Contrage propoziţiile circumstanţiale de scop.
  3. Menţionează funcţiile sintactice ale substantivelor proprii din text.
  4. Extrage adverbele din text.
  5. Construieşte două propoziţii în care pronumele personal dânsul să aibă alte funcţii sintactice decât în text.

„Nunta Zamfirei” de George Coşbuc

Apariţie: 1889, revista Tribuna din Sibiu

Specia literară: baladă cultă în care se îmbină trăsături epice şi lirice.

Tema: datini şi obiceiuri.

Motive: nunta.

Structura baladei:

Primele strofe introduc cititorul într-o atmosferă desprinsă dintr-o poveste sau dintr-un basm, prezentându-l pe Săgeată şi pe fiica lui, Zamfira, care, deşi a fost peţită des, l-a ales drept mire pe Viorel, un băiat despre a cărui origine nu se precizează nimic, dar se menţionează că ar fi venit dintr-un afund de Răsărit. Portretul său este sumar alcătuit: Un prinţ frumos şi tinerel.

Continuă lectura „„Nunta Zamfirei” de George Coşbuc”

Gramatică 19

Se dă textul:

Abia acum aflai, spre marea mea stupoare şi bucurie, că Niculina era o cititoare, ba chiar că începuse şi învăţătura gimnazială. Mă surprinsese cu atât mai zdravăn această noutate, cu cât mai demult, când mă cercetase cu ce-mi petrec ziua şi-i vorbisem de cărţi, ea păruse că acordă un interes respectuos spuselor mele, dar nu se grăbise să-mi arate că nici ea nu e o ignorantă, cum ar fi făcut orice femeie din lume.

(Gib. I. Mihăescu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
  2. Desparte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
  3. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: ignorantă, femeie, ziua, să arate.
  4. Construieşte două subordonate diferite introduse prin adverbul relativ cum.
  5. Alcătuieşte propoziţii în care următoarele cuvinte să aibă altă funcţie sintactică decât în text: lume, marea, învăţătura.

Neomodernismul

Apariţie: Este un curent literar şi ideologic care apare în jurul revistei „Albatros”, condusă de Gellu Naum, şi care atinge o formă maximă de manifestare în anii ’60, prin scriitori ca: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Geo Dumitrescu.

Trăsături:

  • ironia şi spiritul ludic;
  • aboradarea marilor teme lirice: moartea, trecerea, destinul, cunoaşterea etc.;
  • limbaj abstract şi concret, uneori ambiguu şi aparent lipsit de sens, absurd;
  • ermetismul expresiei;
  • teme: lupta cu sinele, relaţia creatorului cu lumea;
  • insolitul imaginilor artistice.

„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Apariţie: 1930

Specia: roman psihologic, realist, subiectiv (unicitatea perspectivei narative, fluxul conştiinţei, memoria involuntară)

Orientare tematică: literatura autenticităţii şi a experienţei, anticalofilismul

Teme: iubirea şi războiul

Continuă lectura „„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu”