SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
„Mi-aş dori o chilie goală, cu un scaun şi o masă rustică, să mă pot aduna, să-mi recapitulez viaţa […] în pragul vârstei de 70 de ani. Dar nu e cu putință. Am un program zilnic de îndeplinit. Mă aşteaptă soroacele* de tot felul, trăiesc coșmarul fiecărui termen ce mi-am luat singur, nebănuind că ele se strâng în jurul meu, mă leagă fedeleş şi nu mă lasă în voia visării și a hoinărelii. Dacă aş fi liber, cum mi-aş mai lua lumea în cap! Aş porni în voia întâmplării, prin Bucureștii aceștia în care m-am născut, dar nu-i cunosc îndeajuns, să le străbat străzile vechi, cu colţuroase caldarâmuri de piatră, cu aspecte provinciale, cu colţişoare de grădină, să-mi deştept amintirile în ritmul pasului şi să mă trezesc la o altă vârstă, când am mai trecut pe lângă acelaşi gard vechi şi mi-a furat privirea o muşcată în fereastră, cu farmecul ei vetust*.
Nu sunt nici cincizeci de ani de când s-au ridicat în Bucureşti primele blocuri, în stil cubist. Dacă nu mă înşel, întâiul a fost acela de pe podul Izvor, la colţ de stradă, pe cheiul Dâmboviței, cu un brâu de balcoane circulare la fiecare cat, stârnind uimirea generală. Cred că al doilea a fost la colţul bulevardului Magheru cu strada Mercur. Pe locul casei lui Alexandru Marghiloman […] s-a ridicat impunătoarea clădire care se cheamă astăzi cinematograful Patria. Ambele blocuri au fost ridicate de Horia, nepotul lui Ion Creangă şi fiul căpitanului. Era un uriaş blând, cu ochii mici, isteți, aidoma genialului humuleștean, numai că n-avea barbă şi mustăţi. Venea zilnic la cafeneaua Corso şi se aşeza tăcut la „masa inteligenţei”, să asculte glumele lui Tudor Muşatescu şi ale lui Puiu Iancovescu. Arhitectul s-a grăbit să moară în jurul vârstei de cincizeci de ani, ca şi bunicul său. I-a fost dat unuia să dea expresia cea mai artistică şi personală unui mănunchi de basme populare, menite să fie admirate în lumea întreagă, iar celuilalt, paradoxal, să încerce a schimba faţa veche a Capitalei noastre, dându-i peste cap tradițiile, rectificându-i fizionomia, într-un cuvânt, modernizând-o. Celelalte „bloace”, cum le spuneau bucureştenii argotic, n-au mai impresionat pe nimeni. Numai cine n-a vrut nu şi-a ridicat casă în stilul cel nou, căruia i se mai zice „funcţional”. Până şi cei mai modeşti cetăţeni de astăzi beneficiază de o „garsonieră” sau de un apartament într-un bloc nou dintr-un cartier ridicat de curând şi de dimensiunile unui oraş. Nu puțini sunt însă acei ce-și amintesc cu duioșie de cocioaba lor, din care i-a scos planul de sistematizare a Capitalei, pentru a fi „demolată”.
M-am născut şi am copilărit în Bucureştii cei vechi, de trei sute de mii de locuitori, numai în centru canalizat şi electrificat. Pe strada aceea, astăzi cu numele Grigore Alexandrescu, pe atunci Clopotarii Noi, nu se trăsese nici canal, nici fir electric. Puţine erau curţile cu cişmele. Sacagiii* îşi debitau de două ori pe zi marfa, curată şi rece. Felinarele, aprinse seara cu prăjina şi stinse la fel în zorii zilei, pâlpâiau alene.”
(Șerban Cioculescu, Amintiri)
*soroc – termen fixat pentru săvârșirea unei acțiuni sau pentru îndeplinirea unei obligații
*vetust – învechit, demodat
*sacagiu – persoană care transporta în trecut apă (potabilă) cu sacaua, pentru a o vinde
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței mi-aș lua lumea în cap. 6 puncte
2. Menționează vârsta lui Șerban Cioculescu atunci când s-au construit primele blocuri în București. 6 puncte
3. Precizează o asemănare existentă între Ion Creangă și nepotul său, arhitectul Horia Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care primele blocuri în stil cubist, construite în București, au stârnit uimirea generală. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o caracteristică a Bucureștiului vechi, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă acceptarea prea multor sarcini devine sau nu o povară, raportându-te atât la informațiile din fragmentul prezentat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului dintr-un text dramatic, identificate în fragmentul de mai jos.
„ACTUL I
SCENA I
BUIAC, CASIERUL, JEAN GOLDENBERG, DIDI, ANGELA, SUBDIRECTORUL (Afară de Mitică Popescu, toți funcționarii lucrează la locurile lor. Intră subdirectorul.)
SUBDIRECTORUL (mic, uscat, cu o bărbuță dură și cărunt, cu ochelarii încruntați, plimbă, după ce vede locul lui Mitică gol, o privire cercetătoare. Vorbește cu un pronunțat accent ardelenesc.): Unde-i domnul Mitică Popescu? Bun. Să-i spuneți să mă caute îndată ce vine. (Către Buiac:) Mă reped cu mașina până la minister. Dacă sosesc cei doi negustori din Galați, să mă aștepte.
BUIAC (tip de flăcău crescut din plin, sănătos, ardelean și el, dar cu mai puțin accent): Da, domnule subdirector.
JEAN ([…] După ce se asigură prudent că subdirectorul a plecat): S-a cam ars amicul Mitică. Dacă intri în cleștele ăsta cu ochelari, proastă afacere.
ANGELA (de optsprezece ani, frumoasă, dulce și bună): Săracul!”
(Camil Petrescu, Mitică Popescu)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.