Gîrmacea Gabriela – Ora de Limba şi literatura română

Se dă textul:

Mi s-a părut că nu eşti capabil să fii ceea ce se spune că trebuie să fii.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: mi, ceea ce, capabil.
5. Construieşte două propoziţii predicative introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.

Se dă textul:

Îmi pare totuşi bine că am ajuns să văd oameni de bine, care, convinşi de adevăr, căută să rupă negurile care o învăluie pe biata Veronica şi să o facă să apară iarăşi luminoasă şi strălucitoare cum a fost în adevăr şi cum a luminat cu iubirea ei pe nefericitul geniu, Eminescu.

(Augustin Z. N. Pop)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Extrage, din text, propoziţiile completive directe.
2. Identifică, în text, atributele şi felul acestora.
3. Analizează morfologic cuvintele: a luminat, negurile, Veronica.
4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: Eminescu, am ajuns, în adevăr.
5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul oameni să aibă altă funcţie sintactică decât în text.

Se dă textul:

Trebuia să-l suporte, să-l ia aşa cum este; să i se uite în albumele acoperite cu ţiplă subţire, să se prefacă, dacă va mai putea, că îl crede, că acele cuvinte atât de stupide, atât de obişnuite, pot fi crezute, în loc să-l dea pe uşă afară, spunându-i tot ce crede despre el.

(Eugen Barbu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
2. Identifică, în text, substantivele şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
3. Analizează morfologic toate complementele indirecte din text.
4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: în albumele, cu ţiplă, va putea.
5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul tot să aibă altă valoare morfologică decât în text.

Se dă textul:

Aşa, mi-am dat seama că ceea ce mi se întâmplase era un lucru care era al meu şi trebuia să-l trăiesc  numai eu, fiindcă mi-era dat şi nimeni n-avea chef să-l trăiască în locul meu.

(Marin Preda)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
2. Identifică, în text, pronumele personale şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
3. Analizează morfologic toate subiectele din text.
4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: să trăiască, trebuia.
5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul nimeni să aibă altă valoare morfologică decât în text.

Se dă textul:

I se părea puţin ridicol că Pahonţu poate să-şi motiveze astfel toate cotiturile morale pe care le săvârşise şi pe care el însuşi le simţea ca atare.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Analizează morfologic toate predicatele din text.
2. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: morale, pe care, ca atare.
4. Construieşte o propoziţie cu forma de feminin a adjectivului de întărire, persoana a III-a singular.
5. Identifică, în text, trei complemente circumstanţiale.

Se dă textul:

Întâmplarea de ieri, care m-a surprins aşa de năuc şi dezarmat, mi-a lămurit fără cruţare trista condiţie a tagmei de oameni din care fac parte şi cărora li se zice intelectuali.

(Mihail Sebastian)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Indică sensul secvenţei fără cruţare.
2. Extrage, din text, propoziţiile atributive.
3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: de ieri, condiţie, intelectuali.
4. Identifică, în text, adverbele şi menţionează felul lor.
5. Explică rolul cratimei în cuvintele care apar în text.

Se dă textul:

Mirosul apei, ce curge murmurând, în albia pârâului din faţa casei de altădată, cuprinde în sine un trecut, din care şi astăzi mă mai adap.

(Lucian Blaga)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Indică sensul secvenţei în sine.
2. Extrage, din text, propoziţiile atributive.
3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: din faţa casei, mă adap, în sine.
4. Identifică, în text, adverbele şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
5. Scrie propoziţii în care să demonstrezi omonimia cuvântului mai.

Se dă textul:

Noul nostru coleg de bancă este băiatul unui ţăran chiabur din Merişani, care şi-a pus în gând să-l facă doctor şi, cu timpul, să-i clădească un spital în sat, unde deocamdată nu există decât o moaşă comunală şi un „subfirurg” care pune ventuze şi scoate măsele.

(Ion Minulescu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Indică sensul secvenţei şi-a pus în în gând.
2. Extrage, din text, propoziţiile completive directe.
3. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: -l, -i, ventuze.
4. Identifică, în text, două predicate verbale şi analizează-le morfologic.
5. Scrie un sinonim pentru cuvântul să clădească şi construieşte o propoziţie cu acesta.