Lecţii şi exerciţii pentru elevii de liceu
Definiţie: Specia genului liric în care este prezentată, în formă optimistă sau idealizată, viața și dragostea în cadrul rustic; poezie bucolică.
Trăsături:
Opere:
Rodica de Vasile Alecsandri; Iarna pe uliţă de George Coşbuc.
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături romantice:
„ Când însuşi glasul gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Puterea nopţii blând însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din umbra vremilor încoace
Ca să te văd venind … ca-n vis, aşa vii!
Cobori încet… aproape, mai aproape,
Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă,
A ta iubire c-un suspin arat-o,
Cu geana ta m-atinge pe pleoape
Să simt fiorii strângerii în braţe,
Pe veci pierduto, vecinic adorato!”
(Mihai Eminescu – Când însuşi glasul)
Notă
Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături romantice:
„- Hai în codrul cu verdeață,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreață.
Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Și sub trestia cea lină
Vom ședea în foi de mure.
Și mi-i spune-atunci povești
Și minciuni cu-a ta guriță,
Eu pe-un fir de romaniță
Voi cerca de mă iubești.”
(Mihai Eminescu – Floare albastră)
Notă
Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Model
Fragmentul face parte din poezia Floare albastră şi aparţine romantismului prin intermediul temei unice iubirea şi natura, dar şi a motivelor care o evidenţiază: codrul, izvorul, balta. Cadrul natural este feeric şi apare prezentat prin imagini vizuale (Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreaţă), dar şi auditive: Und-izvoare plâng în vale. Se remarcă prezenţa verbelor la viitor care ilustrează un vis de iubire: vom şedea, voi cerca, mi-i spune. Verbele şi pronumele persoanle la persoana I conturează un eu liric subiectiv care se exprimă într-un limbaj popular ce evidenţiază dorinţa unei relaţii profund afective.
Apariţie: 1968 în revista Luceafărul. Face parte din trilogia Setea muntelui de sare, alături de Paracliserul şi Matca.
Teme: autocunoaşterea, destinul, libertatea, singurătatea, absenţa comunicării.
Titlul aminteşte de personajul biblic Iona, un proroc revoltat care este înghiţit de un chit şi pe care Dumnezeu îl eliberează după trei zile.
Specia literară: Autorul a subintitulat-o tragedie în patru tablouri, însă, fiind structurată ca un monolog alegoric, piesa iese din canon şi devine o parabolă dramatică.
Structura: patru tablouri. Didascaliile au o pondere foarte mare în text, ajutând la descifrarea simbolurilor.
Personajul întruchipează imaginea omului prins capcanele vieţii din care nu poate scăpa. Aflat în burta peştelui, Iona se zbate să scape, însă efortul său este inutil, pentru că, de fiecare dată când sapă, el află că este captiv într-un alt peşte. Marin Sorescu introduce ideea ce cercuri concentrice pentru a sugera că omul nu are nevoie doar de voinţă pentru a scăpa dintr-o situaţie-limită. În absenţa lui Dumnezeu, viaţa nu are sens. Personajul îşi uită identitatea, însă, când îşi aminteşte cine este, conştientizează ratarea existenţei sale. Gestul lui Iona de a-şi spinteca burta sugerează că drumul fiecăruia se află în sine, în interior.
Apariţie: vol. Opere imperfecte (1979)
Specia literară: artă poetică în care este discutată relaţia dintre creator şi lume, dintre opera de artă şi receptarea ei de către public.
Teme: condiţia artistului, receptarea creaţiei.
Titlul: aluzie la actul didactic. Iluzia că fiecare om poate crea ceva, însă creator poate fi doar cel care transmite un mesaj.
Continuă lectura „„Lecţia despre cub” de Nichita Stănescu”Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:
„De vorbiţi, mă fac că n-aud,
Nu zic ba şi nu vă laud;
Dănţuiţi precum vă vine,
Nici vă şuier, nici v-aplaud;
Dară nime nu m-a face
Să mă iau dup-a lui flaut;
E menirea-mi: adevărul
Numa-n inima-mi să-l caut.”
(Mihai Eminescu – De vorbiţi mă fac că n-aud)
Continuă lectura „Exerciţiul 24”Apariţie: 1955 (vol. I), 1967 (vol II.)
Teme: familia, timpul, satul din Câmpia Dunării, aflat în plin proces de deruralizare. Eugen Simion a afirmat despre temă: libertatea morală în luptă cu fatalităţile istoriei.
Acţiunea primului volum se desfăşoară cu trei ani înainte de al Doilea Război Mondial, pe durata verii.
Continuă lectura „„Moromeţii” de Marin Preda”bună dimineaţa / bună-dimineaţa;
bun-găsit / bungăsit;
bunăstare / bună stare;
bunăoară / bună-oară;
bun-găsit / bungăsit.
3. Caută în DEX semnificaţia cuvântului calup şi construieşte o propoziţie cu forma de plural a acestui substantiv.
4. Canadiancă / canadiană. Cele două cuvinte se numesc ________________.
5. Când se scrie cuvântul balanţă cu literă mare? Exemplifică!
6. Ce înseamnă captatio benevolentiae?