Gîrmacea Gabriela – Ora de Limba şi literatura română

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, rolul expresiv al verbelor la timpul imperfect din textul de mai jos:

Acum eram în voia mai multor emoții: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din față, de marea de alături. Eram intimidat de atâția oameni primindu-mă cu exclamații, cu toate că pe unii nici nu-i cunoșteam. Ioana, abia sosită și ea la Cavarna, a și luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu câțiva pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu picioarele goale în pantofi. Rochia și-a lucrat-o singură, fără gust, că toate că a vrut să o facă pretențioasă; parcă și-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă de obicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva zorzoane inutile, și la spate chiar un început de trenă. Totul nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, și, de altfel, praful a bătut stofa și a făcut garniturile și mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive și delicioase de copiliță zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învățat-o viața. O priveam acum cu dragoste, cu duioșie, milă, dar și cu reflecția: “Ce rochie urâtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust.”

(Anton Holban – Ioana)

1. Comentează, pornind textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale tradiţionalismului:

Strofa 1

Ai fost, ne spui, prin insuli cu nume spaniole

Şi ai iubit creola şi verzii papagai,

Şi inima, din mare în mare, ţi-o legai

Când înfloreau catarge cu pânzele: corole.

Continuă lectura „Exerciţiul 10”

1. Demonstrează, în minimum 50 de cuvinte, că fragmentul reprodus mai jos aparţine genului dramatic:

ACTUL I – TABLOUL II

Un salon în palatul de la Suceava. Portrete de domni pe pereți. Uși mari în fund. Alte două uși în dreapta și în stânga. O masă de stejar pe planul I, în dreapta. Jilțuri.

Continuă lectura „Exerciţiul 9”

1. Demonstrează, în minimum 50 de cuvinte, că fragmentul reprodus mai jos aparţine genului liric:

Strofa 1

Să fim străini pentru vecie;

De-acum să nu ne mai zâmbim.

D-a dragostei zădărnicie

Ca printr-un vis să ne-amintim!

Continuă lectura „Exerciţiul 8”

1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale naturalismului:

Lumânarea căzând se stinse, și odaia rămase luminată numai de candela icoanelor și de tăciunele din vatră.

Continuă lectura „Exerciţiul 7”

1. Demonstrează, în minimum 50 de cuvinte, că fragmentul reprodus mai jos aparţine genului epic:

Sub cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă și sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea brațul cu ștreangul spre câmpia neagră, înțepată ici-colo cu arbori arămii. Supravegheați de un caporal scund, negricios, și ajutați de un țăran cu fața păroasă și roșie, doi soldați bătrâni săpau groapa, scuipându-și des în palme și hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pâmântului groparii zvârleau lut galben, lipicios…

Continuă lectura „Exerciţiul 6”

1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale romantismului:

Departe sunt de tine şi singur lângă foc,

Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc.

Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,

Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.

Continuă lectura „Exercițiul 5”

1. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, rolul indicaţiilor scenice din fragmentul dramatic de mai jos:

Actul I

“(O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în dreapta, pe planul al doilea altă ușă. În dreapta în fund, răzemată de fereastră, o pușcă de gardist cu spanga atârnată lângă ea.)

Continuă lectura „Exercițiul 4”