Clasa a IX-a

Ficţiunea literară:

  • tema Adolescența: Romanul adolescentului miop și Memorii de Mircea Eliade sau De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger
  • tema Joc și joacă: Prefață la Țara piticilor de Tudor Arghezi sau Orbitor de Mircea Cărtărescu
  • tema Familia: Moromeții de Marin Preda și La răsărit de Eden de John Steinbeck
  • tema Școala: textele lui I. L. Caragiale – Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de școală nouă. Prelegerea lui Ken Robinson – Școlile distrug creativitatea?
  • tema Iubirea: Mihai Eminescu – Dorința, Floare albastră; Lucian Blaga – Izvorul nopții, Lumina raiului; Tudor Arghezi, Creion; Nichita Stănescu, Adolescenți pe mare; Mircea Eliade, Maitreyi; Mircea Cărtărescu, Când ai nevoie de dragoste; William Shakespeare, Romeo și Julieta; Octavio Paz, Dubla flacără etc.
  • tema Scene din viața de ieri și de azi: textul lui Ion Ghica, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848, și proza scurtă a lui Mircea Nedelciu.
  • tema Aventură, călătorie: Radu Tudoran, Toate pânzele sus, Miguel de Cervantes, Don Quijote, Herman Melville, Moby Dick.
  • tema Lumi fantastice: proza fantastică a lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu.
Continuă lectura „Clasa a IX-a”

Gramatică 5

Se dă textul:

Şi nu că mă laud, că lauda-i faţă; prin somn, nu ceream de mâncare; dacă mă sculam, nu mai aşteptam să-mi deie alţii; şi când era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe acasă. Ş-apoi mai aveam şi alte bunuri: când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cu mine, când mă lua cu binişorul, nici atâta.

(Ion Creangă – Amintiri din copilărie)

Răspunde la următoarele cerinţe:

  1. Indică sensul din text al secvenţei o cam răream de pe acasă.
  2. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: ceream şi mă sculam.
  3. Construieşte o propoziţie în care cuvântul somn să aibă alt sens.
  4. Explică rolul cratimei în structura ş-apoi.
  5. Extrage din text o propoziţie circumstanţială temporală.
  6. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, rolul expresiv al verbelor la timpul imperfect.

Vocabular 2

  1. Notează zece termeni care se pot încadra în câmpul lexical al animalelor sălbatice.
  2. Caută în dicţionar semnificaţia următoarelor neologisme şi construieşte câte o propoziţie cu fiecare: camping, e-mail, airbag, à la russe, babysitter, aftershave.
  3. Rescrie textul următor, înlocuind arhaismele subliniate cu un sinonim: Lăpuşneanu purta dulamă poloneză de catifea stacoşie, avea cabaniţă turcească, un mic junghi cu plăselele de aur, iar printre bumbii dulămii se zărea o za de sârmă.

(C. Negruzzi)

Vocabular 1

  1. Rescrie textul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroşat cu sinonimele lor:

Auzeam un sunet neobişnuit. Afară era frig şi umed. Adela îşi pusese haine groase şi mănuşi. Pe cap avea o beretă sub care se ivea părul, umezit parcă de lumina lunii.

2. Scrie seria sinonimică a cuvântului a vorbi.

3. Scrie trei perechi de antonime formate prin derivare cu prefix după modelul: egal – inegal.

4. Construieşte propoziţii cu următoarele omonime: bancă, leu, broască, război, sirenă, liliac, mucenic.

5. Clasifică pe domenii următoarele cuvinte: tenor, livadă, regizor, ferigă, soprană, mentă, podgorie, actor, arpegiu, floare-de-colţ, lan, film, solfegiu, gladiolă, irigaţii, ocean, gamă, scenarist, violetă, solfegiu. Vei obţine astfel patru câmpuri lexicale.

Gramatică 4

Se dă textul:

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.

(Ioan Slavici – Mara)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o apoziţie.
  2. Construieşte două propoziţii cu alte valori morfologice decât în text ale cuvintelor: tânără şi noroc.
  3. Identifică în text un predicat nominal.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul voinică şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: Mara şi văduvă.