Modernismul

Este o mişcare opusă tradiţionalismului, cu o estetică de înnoire a expresiei şi de valorificare a tendinţelor citadine. Moderniste au fost considerate mişcările, tendinţele, experimentele literare şi artistice novatoare care au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi s-au manifestat până la sfârşitul perioadei interbelice. Acestea promovau noi principii de creaţie şi s-au manifestat în literatură, arhitectură, pictură, muzică, dans etc. Curentele moderniste sunt: expresionismul, ermetismul, parnasianismul, manifestările avangardiste.

Continuă lectura „Modernismul”

Tradiţionalismul

Prin tradiţionalism se înţelege un ataşament faţă de trecut, istorie, folclor, spiritualitate valori care sunt opuse modernismului şi care ilustrează specificul naţional. Sub această denumire se grupează curentele: poporanismul, sămănătorismul, gândirismul. Mişcarea a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a continuat să se manifeste până la sfârşitul perioadei interbelice.

Continuă lectura „Tradiţionalismul”

Eseul 10

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând tradiţionalismului.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
  • analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Eseul 9

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
  • relevarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la două episoade/secvenţe narative;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziţie sau de limbaj, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, modalităţi de caracterizare, construcţia subiectului, perspectivă narativă, instanţe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).

Eseul 8

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text narativ studiat, aparţinând lui G. Călinescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două episoade/secvenţe relevante pentru tema textului narativ studiat;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziţie sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Eseul 7

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
  • analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Terminologie

Act – diviziune a textului dramatic ce reprezintă o etapă în desfăşurarea acţiunii.

Tablou – diviziune a unei piese de teatru sau subdiviziune a unui act care marchează schimbarea decorului, trecerea timpului etc.

Scenă – subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică, marcată prin intrarea sau ieşirea unor personaje.

Antract – pauza dintre două acte sau două părţi ale unei reprezentaţii, ale unui spectacol.

Didascalie – instrucţiune dată actorilor şi regizorilor de autorul unei piese.

Cânticel comic – monolog comic, satiric, în versuri, în care alternează părţi recitate cu cele cântate.

Scenografie – arta de a picta decoruri pentru teatru.

Regie – concepţia interpretării unui text dramatic ce urmează să devină spectacol.

Aplicaţie

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Bogăţia nu este în aer sau în pãmânt, ci în braţe, şi unde lipsesc braţele sau calitatea producţiei e proastã, nu poate fi nici vorbă măcar de ţară bogată… Deci, în ţară săracă am voit sã introducem de-a gata toate formele civilizaţiei apusene. Trebuiau şcoli. Prin ce le puteai înfiinţa? Dupã cum am spus, buruiana noastră de leac, prin muncă. Trebuia ca şcolile puţine, câte erau, să se ridice la cel mai înalt grad de dezvoltare cu putinţă… Aceasta ar fi fost calea de dezvoltare prin muncã. Am luat calea contrară. Pe vechii profesori, 20 de liceu, i-am prefăcut în profesori de universitate, deşi nu se potriveau deloc, căci nu se ocupaseră toată viaţa cu un singur obiect, apoi am fãcut o mulţime de şcoli secundare, pe care le-am umplut cu care cum ne-au ieşit înainte, apoi mii de şcoli primare, unde, la numirea personalului, chiar de cap ne-am fãcut. Afirmăm că sunt sute de învăţători care nu ştiu sã despartă cuvintele unul de altul, nici să pună punct şi virgulă unde trebuie. Nu mai pomenim de sintaxă sau de ortografie, căci în privinţa aceasta e babilonie-curată, şi fiecine crede că poate scrie cum îi place… Oameni care nu ştiu bine să scrie şi să citească în ăara noastră sunt mulţi şi vor fi din ce în ce mai mulţi. Toţi au dreptul de-a fi funcţionari ai Statului, sub diferite forme, şi toţi aspiră ca măcar subprefecţi să le dea Dumnezeu să ajungă… şi astfel, mii de oameni râvnesc în ţara aceasta să capete avere şi onoruri pe calea Statului sau, cel puţin, să trăiască de la dânsul.

(Mihai Eminescu – Ilustraţii administrative)

Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:

1. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

2. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează răspunsul.

3. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?