Gîrmacea Gabriela – Ora de Limba şi literatura română

Se dă textul:

Ar fi ieşit în uliţă, dar îi era frică să nu scârţâie portiţa şi să se trezească tatăl său, care sforăia pe prispă de când îl aduseseră acasă oamenii de la horă.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic substantivele din text.
5. Construieşte două propoziţii circumstanţiale de timp introduse prin alte elemente de relaţie.
6. Construieşte două fraze în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât în text..
7. Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele frică, oamenii, horă să aibă alte funcţii sintactice decât în text.

Se dă textul:

„Mergi, tu, luntre-a vieţii mele, pe-a visării lucii valuri,

Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,

Cu dumbrăvi de laur verde şi cu lunci de chiparos,

Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină,

Unde sfinţii se preîmblă în lungi haine de lumină,

Unde-i moartea cu-aripi negre şi cu chipul ei frumos.”

(Mihai Eminescu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: ramurile, se preîmblă, de chiparos.
5. Construieşte două propoziţii circumstanţiale de loc introduse prin alte elemente de relaţie.
6. Alcătuieşte propoziţii în care substantivele valuri, frumos, dumbrăvi să aibă alte funcţii sintactice.

Se dă textul:

„În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

orăşenii, pe trotuare,

merg ţinându-se de mână.

Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

de sub vechile umbrele ce suspină

şi se-ndoaie,

umede de-atâta ploaie,

orăşenii pe trotuare

par păpuşi automate, date jos din galantare.”

(Ion Minulescu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: umede, pe trotuare, automate.
5. Construieşte două propoziţii atributive introduse prin pronumele relative ceea ce, cine.
6. Alcătuieşte propoziţii în care substantivele păpuşi, trotuar, oraş să aibă alte funcţii sintactice.
7. Cărui curent literar aparţine textul? Identifică două trăsături formale sau de conţinut.

Se dă textul:

Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: şindrilă, spre Bistriţa, naţională.
5. Construieşte două propoziţii atributive introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.
6. Identifică, în text, adverbele şi locuţiunile adverbiale.
7. Extrage, din text, toponimele. Care este zona geografică pe care o descrie autorul?

Se dă textul:

Problema era să vorbească el cu tine şi să te pună exact în faţa gravităţii situaţiei; puteai s-o eludezi, dar poate că, gândindu-te mai bine, păreai să-ţi iei şi răspunderea totală.

(Marin Preda)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: problema, gândind, totală.
5. Construieşte două propoziţii predicative introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.

Se dă textul:

Mi s-a părut că nu eşti capabil să fii ceea ce se spune că trebuie să fii.

(Liviu Rebreanu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Subliniază predicatele şi încercuieşte elementele de relaţie.
2. Împarte textul în propoziţii şi menţionează felul acestora.
3. Realizează schema frazei.
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele: mi, ceea ce, capabil.
5. Construieşte două propoziţii predicative introduse prin alte elemente de relaţie decât în text.

Se dă textul:

Îmi pare totuşi bine că am ajuns să văd oameni de bine, care, convinşi de adevăr, căută să rupă negurile care o învăluie pe biata Veronica şi să o facă să apară iarăşi luminoasă şi strălucitoare cum a fost în adevăr şi cum a luminat cu iubirea ei pe nefericitul geniu, Eminescu.

(Augustin Z. N. Pop)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Extrage, din text, propoziţiile completive directe.
2. Identifică, în text, atributele şi felul acestora.
3. Analizează morfologic cuvintele: a luminat, negurile, Veronica.
4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: Eminescu, am ajuns, în adevăr.
5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul oameni să aibă altă funcţie sintactică decât în text.

Se dă textul:

Trebuia să-l suporte, să-l ia aşa cum este; să i se uite în albumele acoperite cu ţiplă subţire, să se prefacă, dacă va mai putea, că îl crede, că acele cuvinte atât de stupide, atât de obişnuite, pot fi crezute, în loc să-l dea pe uşă afară, spunându-i tot ce crede despre el.

(Eugen Barbu)

Răspunde la următoarele cerinţe:

1. Extrage, din text, propoziţiile subiective.
2. Identifică, în text, substantivele şi menţionează funcţiile sintactice ale acestora.
3. Analizează morfologic toate complementele indirecte din text.
4. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: în albumele, cu ţiplă, va putea.
5. Construieşte o propoziţie în care cuvântul tot să aibă altă valoare morfologică decât în text.