Romanul terapeutic

Se afirmă când sunt analizate vânzările de carte sau tirajele că se citeşte puţin sau din ce în ce mai puţin. Nu este adevărat. Se citeşte. Cititorii contemporani sunt atraşi de romane şi îndeosebi de cele care răspund unei nevoi sau unei stări de spirit. Analizându-le comportamentul faţă de achiziţia de carte, am observat că unele titluri înregistrează tiraje fabuloase în străinătate şi am fost curioasă să aflu de ce. Astfel, mi-am cumpărat un roman scris de Raphaelle Giordano pe coperta căruia apărea menţiunea “peste un milion de exemplare vândute pe amazon.fr”. Informaţia mi-a stârnit curiozitatea şi am cumpărat romanul Noua ta viaţă începe când înţelegi că ai numai una, apărut la Didactica Publishing House.

Este un titlu lung, format dintr-o frază care atrage cititorul, deoarece transmite un mesaj simplu: trăieşte-ţi viaţa sau clipa, întrucât totul este trecător. Îndemnul nu este nou. Îl folosise în Antichitate Horaţiu: Carpe diem! Însă autoarea franceză Raphaelle Giordano îşi îndeamnă cititorul să-şi construiască întreaga viaţă pe analiza sentimentelor, a trăirilor dincolo de rutina care distruge.

Continuă lectura „Romanul terapeutic”

Exerciţii – Liviu Rebreanu

  1. Citeşte cu atenţie primul capitol din romanul Ion de Liviu Rebreanu şi identifică: indici de timp, toponime şi hidronime. În ce zonă a ţării este plasată acţiunea?
  2. Urmăreşte în primul capitol al romanului aspecte etnografice şi stratificarea socială. Ce ilustrează Liviu Rebreanu?
  3. Identifică cele două planuri pe care este construit romanul Ion de Liviu Rebreanu.
  4. Analizează cu atenţie conflictele din romanul Ion. Ce observi?
  5. Urmăreşte structura romanului Ion: părţi, capitole şi titlurile acestora.
  6. Identifică patru aspecte realiste în romanul Ion de Liviu Rebreanu.
  7. Comentează, în 10-15 rânduri, rivalitatea dintre Ion şi George Bulbuc.
  8. Care sunt dificultăţile cu care se confruntă familia Herdelea? Notează idei şi dezvoltă-le într-un text de 20-25 de rânduri.
  9. Demonstrează, în circa 10 rânduri, că Ion de Liviu Rebreanu este un roman circular.

Exerciţii – Ion Creangă

  1. Selectează formulele narative specifice basmului din Povestea lui Harap-Alb.
  2. Identifică alte trăsături ale basmului în textul scris de Ion Creangă.
  3. Extrage două proverbe care apar în basm şi menţionează semnificaţia acestora.
  4. Urmăreşte limbajul personajului Craiul şi notează trei expresii folosite de acesta. Ce înseamnă fiecare?
  5. Notează cinci trăsături de caracter ale personajului Harap-Alb, raportându-te la episoade distincte.
  6. Menţionează care sunt valorile promovate de basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
  7. În călătoria spre curtea împăratului Roş, Harap-Alb are cinci însoţitori. Cum se numesc aceştia? Ce trăsătură de caracter este subliniată prin onomastică?
  8. În unele basme, există personaje donatori. Care sunt acestea în basmul lui Ion Creangă şi ce rol îndeplinesc?
  9. La începutul basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, protagonistul este numit fiul cel mic. Cine îi dă numele Harap-Alb şi care este împrejurarea? Ce semnifică numele protagonistului?

Vocabular 11

  1. Citeşte cu atenţie următoarele cuvinte: decenţă, ienicer, păpuşoi, spahiu, detaliu, cofă, curechi, rival, cneaz, vizir, implementare. Grupează-le în funcţie de următoarele criterii: neologisme, regionalisme, arhaisme.
  2. Scrie familia lexicală a verbului a citi.
  3. Găseşte sinonimele următoarelor expresii şi locuţiuni: a trage un perdaf, a da de fundul sacului, a prinde pe cineva cu ocaua mică, a-şi lua zborul, a spăla putina.
  4. Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: manej/menaj, spic/aspic, eminent/iminent, adapta/adopta.
  5. Menţionează antonimele următoarelor cuvinte: adevăr, agreabil, blând, central, câştig, durabil, indigen.

Vocabular 10

  1. Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: reflecţie/reflexie, rezervaţie/rezervare, original/originar, oral/orar, experienţă/expertiză.
  2. Scrie 10 cuvinte care fac parte din familia lexicală a verbului a fi.
  3. Identifică sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: amănunt, călătorie, pahar.
  4. Subliniază arhaismele lexicale din textul următor şi caută semnificaţia acestora în dicţionar: Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mânice atârnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb și sprijinit cu o floare mare de smaragde. Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale.
  5. Selectează, din textul de mai sus, arhaismele fonetice şi notează alături forma acestora din limba română literară.

Testul 26

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Eram în ultima clasă de liceu și am asistat atunci, ca simplu spectator, la întrunirea din sala „Dacia”, convocată de N. Iorga. Am putut constata, în toată plinătatea ei, puterea cuvântului înflăcărat al profesorului. […]

Mai târziu, în 1931, profesam la Facultatea de Drept din Oradea, când N. Iorga, ca președinte al consiliului de miniștri, înțelegând rolul pe care-l putea avea în acea margine de țară o instituție de învățământ superior, a luat unele măsuri care favorizau existența și funcționarea facultății noastre. Curând în urmă, făcu o vizită în Oradea. Ținu cu acel prilej o conferință publică în eleganta sală a Primăriei. Sala fu plină și ușile rămaseră larg deschise pentru ca aceia care nu mai aveau loc să poată prinde din coridor arteziana de gânduri și pasiune. […]

Continuă lectura „Testul 26”

„Enigma Otiliei” de G. Călinescu

Apariţie: 1938

Specia: roman balzacian, realist, modern, social şi citadin.

Roman realist prin temă, structura închisă, tipologie, secvenţe descriptive.

Acţiunea este amplă, concepută pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic la care participă multe personaje şi creată de un narator obiectiv, detaşat, omniprezent şi omniscient care manevrează personajele după bunul său plac. Naratorul comunică din perspectiva de spectator al “comediei umane”. Felix Sima vine la Bucureşti, la tutorele său, Costache Giurgiuveanu. Aici, va cunoaşte familia Tulea care-l vede drept un alt pretendent la averea lui Costache Giugiuveanu, după Otilia Mărculescu. Caracteristicile arhitectonice sunt prezentate din perspectiva ochiului unui estet. Familiarizarea cu mediul se realizează prin restrângerea treptată a cadrului.

Continuă lectura „„Enigma Otiliei” de G. Călinescu”

Romanul balzacian

G. Călinescu optează pentru romanul realist, balzacian, creator de tipuri umane, deoarece crede că acesta este un mod de a crea durabil şi esenţial. Examenul naţional de bacalaureat Nicolae Manolescu afirmă că scriitorul îşi depăşeşte programul estetic, creând un balzacianism fără Balzac.

Trăsături:

  • prezintă o frescă a societăţii;
  • abordează teme ca: familia, moştenirea, paternitatea;
  • ilustrează o tipologie: avarul, parvenitul, orfanul, fata bătrână, alientatul etc.
  • plasarea acţiunii într-un timp şi spaţiu bine determinate;
  • caracterizarea persoanjelor de face prin mediul în care trăiesc, fizionomie, vestimentaţie;
  • notarea amănuntului semnificativ, descrierea mediului de la exterior spre interior;
  • preferinţa pentru detaliu;
  • lipsa de idealizare.

Testul 25

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

În anul 1916, clasa a V-a „modernă” a Liceului „Matei Basarab” din București se afla la parter, într-o aripă a clădirii ce da spre curte. Pentru a ajunge în clasă, profesorii trebuiau să coboare cele trei trepte ale corpului principal și să străbată în diagonală această curte cenușie și tristă. Prin ferestrele clasei, la sfârșitul recreațiilor, elevii îi vedeau venind cu catalogul la subsuoară.

Așa l-am văzut apărând și pe E. Lovinescu, titularul catedrei de limba latină. Era un bărbat corpolent, cu figura dreptunghiulară, cu părul alb, în ciuda vârstei de 35 de ani.

Continuă lectura „Testul 25”

Testul 24

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

— Nu numai tatăl tău, dar şi poeții, care veneau la voi acasă, îmi închipui că ţi-au deschis apetitul liric.

— Întovărăşindu-mi părintele, încuviinţă Barbu*, am dat mâna cu Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Bacovia, Ion Barbu şi aproape cu toți ceilalţi, încă din adolescenţă. Cum de mă primeau în compania lor? Vor fi simțit ceea ce se spune în horoscop, că sunt o persoană la capătul reîncarnărilor sau pe aproape? Sau poate am dat dovadă de tact, iar din când în când de inspirație?

Continuă lectura „Testul 24”