Morfologice:am plecatără, s-a fost deschis, mânce-l lupii, sara bună.
Exerciţii:
Caută în dicţionar semnificaţia următoarelor regionalisme lexicale şi construieşte propoziţii cu acestea: colb, curechi, buhai, bai, ceteră, ogradă.
Identifică în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă trei regionalime lexicale şi prezintă semnificaţia acestora. Înlocuieşte regionalismele cu sinonimele lor în contextul în care le-ai identificat. Ce observi?
vocabularul activ – totalitatea cuvintelor folosite de o persoană şi care variază de la o categorie de vorbitori la alta.
vocabularul pasiv – totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii le înţeleg, dar nu le utilizează decât accidental.
Vocabular de bază sau fundamental – fondul principal de cuvinte.
Vocabularul secundar – masa vocabularului.
O altă semnificaţie a termenului vocabular se referă la totalitatea cuvintelor specifice unei anumite categorii sociale, unui anumit domeniu de activitate, unui anumit stil sau scriitor.
Specia literară: artă poetică. Autorul îşi exprimă concepţia despre despre menirea poeziei şi misiunea artistului. Problematica abordată: „estetica urâtului” (preluată de la Ch. Baudelaire), transfigurarea aspectelor de viaţă socială în obiect estetic, analiza raportului dintre sursa de inspiraţie şi mijloacele artistice.
Scrie un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să ilustrezi că opera Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea basmului într-o orientare tematică;
comentarea a două episoade/secvenţe semnificative din operă;
analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru basmul ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, perspectivă narativă, limbaj etc.)
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
În Antichitate, arta poetică era un tratat despre creaţia poetică în care apăreau notate o serie de reguli pentru scrierea unei opere literare. Aristotel este autorul lucrării Poetica, în care se referă la faptul că opera literară trebuie să încânte cititorul. El foloseşte termenul de mimesis. Alte arte poetice ale Antichităţii sunt semnate de Horaţiu şi de Quintilian.
Treptat, arta poetică a devenit o ramură a teoriei literare care se ocupă de creaţia poetică.
monolog tragic, construit pe alternanţa dintre realitatea citadină şi suferinţa interioară cauzată de dispariţia persoanei iubite (dormea întors amorul meu de plumb);
universul ideatic este organizat în jurul a trei cuvinte-cheie: plumb-singur-cavou.
Specia literară: basm cult. Autorul are ca sursă de inspiraţie basmul popular, însă reorganizează temele clasice, antinomiile: adevăr-minciună, bine-rău. Astfel, se pot identifica următoarele teme: iniţierea, formare liderului/conducătorului, relaţia între iniţiator şi neofit, cunoaşterea sinelui, familia, prietenia, conflictul între generaţii etc.
La Didactica Publishing House, au apărut două cărţi de popularizare a ştiinţei foarte interesante: Dr. Albert prezintă prima mea carte despre Relativitate şi Dr. Albert prezintă prima mea carte despre Fizica Cuantică.
Autorul Sheddad Kaid-Salah Ferrón are două licenţe: fizică şi farmacie. I-a plăcut mereu să predea copiilor, adaptând ştiinţa la nivelul lor de înţelegere, şi l-a luat alãturi pe Eduard Altarriba, grafician şi ilustrator talentat care conduce la Barcelona un studio independent, Alababala, unde creează animaţii distractive şi practice pentru copii.
Aşadar, ei au gândit în abordarea acestor teme dificile un design grafic atractiv, respectând rigoarea ştiinţifică, iar informaþia au adaptat-o nivelului cognitiv al copilului, punând-o în relaţie cu aspecte ale vieţii cotidine, pentru a înţelege utilitatea şi importanţa demersului ştiinţific. Prezentate astfel, temele devin atractive nu numai pentru copii, ci şi pentru filologul din mine care a înţeles de ce nu s-a apropiat de ştiinţă. Criticul Alex Ştefănescu spunea cã literatura este un act de seducţie, iar afirmaţia lui trebuie extinsă şi la cărţile de ştiinţă. Cititorul trebuie captivat indiferent de subiectul cărţii, iar ştiinţa are nevoie de poveste.
