Categorie: FIGURI DE STIL

Interogaţia retorică este un procedeu prin intermediul căruia se adresează o întrebare, fără a aştepta un răspuns, cu scopul de a comunica o atitudine sau o idee.

Exemplu:

Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei? (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poemul Epigonii de Mihai Eminescu, selectează interogaţiile retorice din text şi comentează-le semnificaţia.

Imprecaţia este o figură de stil care conţine un blestem, o injurie, o ocară.

Exemplu:

Îţi arăt eu coc, valţ şi bluză, arză-te para focului să te ardă! (Mihail Sadoveanu)

Exerciţiu: Citeşte poezia De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi, selectează imprecaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.

Hiperbola este o figură de stil care constă în exagerarea dimensiunilor sau a efectului unui fapt, a trăsăturilor unui personaj etc.

Exemple:

Cum? Când lumea mi-e deschisă a privi gândeşti că pot

Ca întreg aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? (Mihai Eminescu)

A fost odată ca niciodată pe când se potcovea puricele cu nouăzeci şi nouă oca de fier la un picior… (basm popular)

Exerciţiu:

Citeşte, la alegere, un basm cules de Petre Ispirescu, selectează hiperbolele din text şi comentează-le semnificaţia.

Prin eufemism se înţelege un cuvânt sau o expresie care înlocuieşte un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, obscenă sau necuviincioasă, respectând paralelismul de sens.

Exemple:

• Să nu cumva să vă împingă Mititelul să intraţi înaintea mea! (Ion Creangă)
• Fost-au acest Ştefan-vodă om nu mare de stat. (Grigore Ureche)

Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poveste scrisă de Ion Creangă, selectează eufemismele din text şi comentează-le semnificaţia.

Epitetul este figura de stil care apare din alăturarea unui adjectiv sau adverb etc. pe lângă un substantiv, pronume sau verb cu scopul de a sublinia o însuşire esenţială.

Exemple:

• Luna pe cer trece aşa sfântă şi clară. (Mihai Eminescu)
• Primăvara… o pictură parfumată cu vibrări de violet. (George Bacovia)

Exerciţiu: Citeşte poezia Sfârşitul iernii de Vasile Alecsandri, selectează epitetele din text şi comentează-le semnificaţia.

Enumeraţia este figura de stil care constă în înşiruirea cuvinte sau a unor idei, argumente etc. cu privire la aceeaşi împrejurare sau temă.

Exemple:

• Boierii sunt slabi la fire: Braţul, haina, mintea, faţa, inima, totu-i subţire. (Bogdan Petriceicu Haşdeu)
• Galbeni, stupi, oi, cai, boi şi alte bagateluri de alde astea, prefăcute în parale, trebuiau să ducă dascălii plocon catihetului. (Ion Creangă)

Exerciţiu: Citeşte povestirea Balta Albă de Vasile Alecsandri, selectează comparaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.

Comparaţia este o figură de stil care se realizează prin asocierea a doi termeni pe baza însuşirilor commune, în vederea reliefării însuşirii primului termen. Poate apărea şi în limbajul colocvial pentru a crea o reprezentare în imaginaţia interlocutorilor.

Exemple:

• Alb ca laptele;
• Galben ca lămâia;
• Verde ca bradul.

• Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poemul Scrisoarea III de Mihai Eminescu, extrage în caiet cinci comparaţii şi comentează-le semnificaţia.

Recomandare: Caută jocul Comparaţii şi semnificaţii. Vei avea posibilitatea să descoperi figura de stil şi semnificaţiile acesteia prin joc. Astfel, totul ţi se va părea uşor şi distractiv.

Antiteza este o figură de stil prin care este evidenţiată opoziţia dintre două idei, personaje, situaţii, expresii etc. care se evidenţiază reciproc.

Exemple:

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate. (Mihai Eminescu – Glossă)

Ea îl privea cu un surâs,

El tremura-n oglindă. (Mihai Eminescu – Luceafărul)

Unii scriitori au folosit antiteza în titlurile unor romane sau al unor poezii, inducând astfel o perspectivă de lectură: Nord şi sud de Elizabeth Gaskell, Război şi pace de Lev Tolstoi, Înger şi demon de Mihai Eminescu.

Exerciţiu: Citeşte poezia Glossă de Mihai Eminescu şi descoperă alte antiteze.

Aliteraţia este o figură de stil care constă în repetarea intenţionată a unui sunet sau a unei combinaţii de sunete în două sau mai multe cuvinte care se repetă pentru a da muzicalitate textului sau pentru a sugera o mişcare.

Exemple:

Prin vulturi vântul viu vuia. (George Coşbuc – Nunta Zamfirei)

Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie. (M. Eminescu – Scrisoarea III)

Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poezie din creaţia lui George Bacovia sau Alexandru Macedonski, selectează o aliteraţie şi comentează-i semnificaţia.

Alegoria este un procedeu artistic ce constă în exprimarea unei idei abstracte sau generale (iubirea, ura, moartea, războiul etc.) prin mijloace concrete. Este alcătuită din o serie de metafore, personificări, comparaţii. Un exemplu de alegorie (moarte-nuntă) apare în balada Mioriţa.

Alegoria apare frecvent în fabule. Personajele cu mască animalieră întruchipează trăsături omeneşti (virtuţi sau vicii): vulpea – viclenia, lupul – lăcomia, leul – puterea, iepurele – frica.

Exerciţiu:

1. Citeşte antologia 40 de fabule româneşti şi identifică alte trăsături întruchipate de personaje.
2. Citeşte, la alegere, o fabulă scrisă de Grigore Alexandrescu şi identifică: tema, semnificaţia personajelor, structura şi prozodia acesteia.