Categorie: FIGURI DE STIL

Este o greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte.

Exemplu:

Mă mănâncă raiu-i lins

soarele cu şapte zimţi,

iar eu strig şi nu se-aude

mările, din nou, sunt ude.

(Nichita Stănescu – Oraţie de nuntă)

Este o construcţie sintactică greşită care caracterizează un personaj. Aceasta ilustrează lipsa de logică a unei idei.

Exemplu:

DANDANACHE (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) : În sănătatea alegătorilor… cari au probat patriotism si mi-au acordat… (nu nemerește) asta… cum să zic de!… zi-i pe nume de!… a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zica… cum am zițe… în sfârsit să trăiască! (urale și ciocniri)

Este o figură de stil care presupune atribuirea unor însuşiri omeneşti unui obiect, fenomen din natură, animal etc.

Exemplu:

Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește

Și, privind la focul vesel care-n sobe strălucește,

El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat,

Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. (Vasile Alecsandri)

Exerciţiu: Citeşte poezia Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu, selectează o personificare şi comentează-i semnificaţia.

Sinestezia este un procedeu prin care sunt asociate diferite senzaţii. Un sinonim pentru acest termen este corespondenţă.

Exemplu:

Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare,

Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund. (Charles Baudelaire)

Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poezie din creaţia lui George Bacovia sau Alexandru Macedonski, selectează o sinestezie şi comentează-i semnificaţia.

Repetiţia este un procedeu stilistic şi sintactic ce presupune reluarea aceluiaşi cuvânt cu scopul de a dinamiza acţiunea sau de a sublinia o trăsătură de caracter, o idee etc.

Exemplu:

Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare

Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poezie din creaţia lui George Bacovia sau Alexandru Macedonski, selectează o repetiţie şi comentează-i semnificaţia.

Oximoronul este o figură de stil realizată prin asocierea a doi termini incompatibili pentru a exprima o ironie sau un adevăr usturător.

Exemple:

De îmbunătăţiri rele suntem sătui. (Gr. Alexandrescu)

În casa lor era sărăcie lucie.

Exerciţiu: Citeşte alte versuri din Satiră. Duhului meu de Grigore Alexandrescu, selectează alt oximoron şi comentează-i semnificaţia.

Metonimia este figura de stil prin intermediul căreia se redă întregul prin parte şi partea prin întreg, cauza prin efect şi efectul prin cauză, abstractul prin concret, posesorul prin obiectul posedat.

Exemple:

Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase. (Mihai Eminescu)

Bardul de la Mirceşti este poetul care a impus pastelul în literatura română.

Exerciţiu: Citeşte alte versuri din Scrisoarea III de Mihai Eminescu, în continuarea versului citat, selectează trei metonimii şi comentează-le semnificaţia.

Metafora este o figură de stil prin care un cuvânt capătă o semnificaţie nouă printr-o comparaţie subînţeleasă.

Exemplu:

O, tu nici visezi, bătrâne, câte-n cale mi s-au pus!

Toată floarea cea vestită a întregului Apus,

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună,

Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte alte versuri din Scrisoarea III de Mihai Eminescu, transcrie-le pe caiet, selectează trei metafore şi comentează-le semnificaţia (minimum 50 de cuvinte).

Invocaţia este un procedeu stilistic prin care autorul interpelează un personaj absent. În Antichitate, cel mai des era invocată muza, pentru a-l sprijini pe poet să-şi scrie opera.

Exemplu:

–Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?

-Aduc inspirarea. (Alexandru Macedonski)

Exerciţiu: Citeşte primele cinci versuri din epopeea Iliada de Homer, selectează invocaţia şi comentează-i semnificaţia.

Inversiunea este un procedeu sintactic ce presupune schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie sau în frază pentru a obţine un efect stilistic (evidenţierea unei trăiri sau a unei emoţii etc.).

Exemplu:

Prin umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colţ

Luceafărul aşteaptă. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poezia Peste vârfuri de Mihai Eminescu, selectează cinci inversiuni din text şi comentează-le semnificaţia.