Categorie: EXERCIŢII

Vocabular 1

  1. Rescrie textul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroşat cu sinonimele lor:

Auzeam un sunet neobişnuit. Afară era frig şi umed. Adela îşi pusese haine groase şi mănuşi. Pe cap avea o beretă sub care se ivea părul, umezit parcă de lumina lunii.

2. Scrie seria sinonimică a cuvântului a vorbi.

3. Scrie trei perechi de antonime formate prin derivare cu prefix după modelul: egal – inegal.

4. Construieşte propoziţii cu următoarele omonime: bancă, leu, broască, război, sirenă, liliac, mucenic.

5. Clasifică pe domenii următoarele cuvinte: tenor, livadă, regizor, ferigă, soprană, mentă, podgorie, actor, arpegiu, floare-de-colţ, lan, film, solfegiu, gladiolă, irigaţii, ocean, gamă, scenarist, violetă, solfegiu. Vei obţine astfel patru câmpuri lexicale.

Gramatică 4

Se dă textul:

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.

(Ioan Slavici – Mara)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o apoziţie.
  2. Construieşte două propoziţii cu alte valori morfologice decât în text ale cuvintelor: tânără şi noroc.
  3. Identifică în text un predicat nominal.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul voinică şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: Mara şi văduvă.

Gramatică 3

Se dă textul:

Întunericul sugruma satul foarte împrăștiat în care azi trăiau mai mulți soldați dușmani decât civili. Casele negre străjuiau sperioase ulița largă, neprunduită, răvășită de gropi, desfundată de miile de căruțe ce treceau necontenit spre front, încărcate cu merinde pentru oameni, întorcându-se înapoi veșnic pline cu rămășițe de-ale luptelor… Ici-colo sclipea câte-un ochi de lumină galbenă, plăpândă, însemnând comandamente, spitale, cârciumi-popote…

(Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraţilor)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o enumeraţie.
  2. Construieşte două propoziţii atributive care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin compunere.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul sclipea şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: străjuiau şi plăpândă.

Gramatică 2

Se dă textul:

Însăşi doamna Herdelea consimţi ca fetele să-i lucreze o rochie modernă, deşi ea era vrăjmaşa luxului şi se încăpăţâna să se îmbrace în haine de acum zece ani şi păstrate bine, fiindcă le purta cu multă simţire.

(Liviu Rebreanu – Ion)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o propoziţie cauzală.
  2. Construieşte două propoziţii completive directe care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin compunere.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul purta şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Analizează sintactic şi morfologic următoarele cuvinte: vrăjmaşa şi fetele.

Gramatică 1

Se dă textul:

Notarul îi spuse cu părere de rău că nu-l poate lua cu el în Armadia, că trebuie să umble negreşit prin comună, să zorească strângerea birurilor şi să pună sechestre celor rămaşi prea mult în urmă, deoarece percepţia îl ameninţă cu amendă, dacă nu va vărsa în trei zile măcar sumele de pe semestrul trecut.

(Liviu Rebreanu – Ion)

Cerinţe:

  1. Extrage din text o propoziţie subiectivă şi o propoziţie completivă directă.
  2. Construieşte două propoziţii subiective cu alt regent şi care să fie introduse prin alt element de relaţie.
  3. Identifică în text un cuvânt format prin derivare.
  4. Scrie un sinonim pentru cuvântul bir şi construieşte o propoziţie cu acesta.
  5. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: spuse şi sumele.

Exerciţiul 18

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Maica Aegidia era mititică, pășea mărunt, vorbea scurt și apăsat, avea nas nu tocmai mic și o căutătură aspră și scrutătoare, dar se muia când vedea lacrimi de văduvă: ea a stăruit ca maica priorița s-o primească pe Persida și pentru numai cincizeci de florini pe an, ba a mai și alergat pe la dl Hubăr, economul orașului, ca Mara neapărat să capete arânda podului.

Continuă lectura „Exerciţiul 18”

Exerciţiul 15

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Dar simțea ridicându-se de undeva, din ființa lui, ca o ceață ușoară, un îndepărtat gust de tristețe, un vechi gust de cenușă. Știa bine ce amintiri prost închise, ce imagini inutil reprimate se ascundeau dincolo de această indiferență, pe care o simțea acum destrămându-se. Așa cum la munte, în diminețile de ceață, aștepți să apară peisajul dispărut și totuși prezent, întrevedea dincolo, de această melancolie imaginea iubitei, numele ei zadarnic alungat: Ann.

Continuă lectura „Exerciţiul 15”