Categorie: EXERCIŢII

Exerciţiul 24

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:

„De vorbiţi, mă fac că n-aud,

Nu zic ba şi nu vă laud;

Dănţuiţi precum vă vine,

Nici vă şuier, nici v-aplaud;

Dară nime nu m-a face

Să mă iau dup-a lui flaut;

E menirea-mi: adevărul

Numa-n inima-mi să-l caut.”

(Mihai Eminescu – De vorbiţi mă fac că n-aud)

Continuă lectura „Exerciţiul 24”

Vocabular 14

  1. Se dau următoarele abrevieri: CEC, CAS, CNSAS, CFR, CNP. Caută în DOOM3, pentru fiecare abreviere, forma articulată, de singular. Ce observi?
  2. Cum se numesc locuitorii următoarelor oraşe: Câmpulung, Chişinău, Moscova, Madrid, Ploieşti, Baia Mare, Satu Mare?
  3. Identifică trei formule de adresare la casa regală şi scrie-le. Apoi, verifică în DOOM3 dacă le-ai scris corect.
  4. Caută semnificaţia cuvintelor următoare, intrate recent în limba română, şi construieşte contexte corecte: antidumping, all-inclusive, box-office, brunch, coffe-break.

Vocabular 13

  1. Caută semnificaţia cuvintelor următoare, intrate recent în limba română, şi construieşte contexte corecte: bullying, backup, beachbar, blogger, babysitter.
  2. Subliniază forma corectă:

bună dimineaţa / bună-dimineaţa;

bun-găsit / bungăsit;

bunăstare / bună stare;

bunăoară / bună-oară;

bun-găsit / bungăsit.

3. Caută în DEX semnificaţia cuvântului calup şi construieşte o propoziţie cu forma de plural a acestui substantiv.

4. Canadiancă / canadiană. Cele două cuvinte se numesc ________________.

5. Când se scrie cuvântul balanţă cu literă mare? Exemplifică!

6. Ce înseamnă captatio benevolentiae?

Vocabular 11

  1. Citeşte cu atenţie următoarele cuvinte: decenţă, ienicer, păpuşoi, spahiu, detaliu, cofă, curechi, rival, cneaz, vizir, implementare. Grupează-le în funcţie de următoarele criterii: neologisme, regionalisme, arhaisme.
  2. Scrie familia lexicală a verbului a citi.
  3. Găseşte sinonimele următoarelor expresii şi locuţiuni: a trage un perdaf, a da de fundul sacului, a prinde pe cineva cu ocaua mică, a-şi lua zborul, a spăla putina.
  4. Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: manej/menaj, spic/aspic, eminent/iminent, adapta/adopta.
  5. Menţionează antonimele următoarelor cuvinte: adevăr, agreabil, blând, central, câştig, durabil, indigen.

Vocabular 10

  1. Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: reflecţie/reflexie, rezervaţie/rezervare, original/originar, oral/orar, experienţă/expertiză.
  2. Scrie 10 cuvinte care fac parte din familia lexicală a verbului a fi.
  3. Identifică sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: amănunt, călătorie, pahar.
  4. Subliniază arhaismele lexicale din textul următor şi caută semnificaţia acestora în dicţionar: Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mânice atârnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb și sprijinit cu o floare mare de smaragde. Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale.
  5. Selectează, din textul de mai sus, arhaismele fonetice şi notează alături forma acestora din limba română literară.

Vocabular 9

  1. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria:

a) carte, fiică, extaz;

b) carte, copil, a sta;

c) huhurez, excepţie, arnăut;

d) computer, benefic, creion.

2. În enunţul: Aceasta este o atitudine copilărească, cuvântul subliniat s-a format prin:

a) derivare;

b) compunere;

c) conversiune;

d) abreviere.

3. Antonimul cuvântului subliniat din enunţul: Romancierul a prezentat mediul rural este:

Continuă lectura „Vocabular 9”

Exerciţiul 23

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, apartenenţa textului de mai jos la simbolism:

Taci,

Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate

În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!…

Taci,

Să nu-mi deştepţi în suflet tragediile jucate

În aplauzele mute ale-ntâielor dureri!

Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,

Treci tăcut ca cel ce-şi pune mâinile-n cruciş pe piept,

Şi să nu mă chemi pe nume –

Să-mi deştepţi din piatră chipul

Sfinxului,

Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deştept…

(Ion Minulescu – Romanţa zilelor de ieri)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 22

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul de mai jos, subliniind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:

În cinstea ta, –

Cea mai frumoasă şi mai nebună dintre fete, –

Voi scrie trei ode,

Trei romanţe,

Trei elegii

Şi trei sonete.

Şi-n cinstea ta, –

Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, –

Din fiecare vers voi face

Câte-un breloc de-argint, în care

Gândirile-mi vor sta alături, ca nişte pietre nestemate

De-a pururi încrustate-n bronzul

Unei coroane princiare!…

(Ion Minulescu – Odeletă)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 21

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două mijloace de caracterizare a personajului în romanul realist, pornind de la următorul fragment:

Apostol Bologa roşi ca o fecioară şi nu îndrăzni să se uite în ochii căpitanului. Se simţea jignit până în măduva oaselor şi căuta în minte un răspuns aspru, care să pună capăt convorbirii. Atunci însă sosi gâfâind caporalul, cu scăunelul fără spetează.

― Un moment, domnule căpitan, rosti Bologa triumfător, întorcându-se spre caporalul asudat, parcă i-ar fi adus mântuirea. E prea înalt, nu vezi? strigă apoi mânios. Cum să se caţăre condamnatul pe asemenea… In sfârşit, ce-mi fac eu sânge rău, când nici nu e în atribuţiile mele execuţia?!… Să vedeţi voi ce va zice domnul general, să ţineţi minte!… Acuma ce mai stai? Aide, potriveşte cel puţin locul şi trage mai sus funia!… Ce oameni!

Ridică mâinile, revoltat, şi-i întoarse spatele. Se potoli însă brusc, zărind pe cărarea dinspre sat un grup de ofiţeri care se apropiau cu o gravitate solemnă. În frunte venea însuşi comandantul diviziei, mic, gras, cu picioarele scurte şi foarte roşu la obraz, bătându-şi nervos carâmbul cizmei cu o cravaşă, în vreme ce pretorul militar, un căpitan burtos, cu mustăţi sure, îi explica ceva gesticulând larg cu mâna dreaptă, în care ţinea o foaie de hârtie…

― Vine convoiul… Uite şi generalul! şopti Bologa, clipind repede către căpitanul care se dădea mai înapoi, ca dinaintea unei năluci neaşteptate.

(Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraţilor)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.