Categorie: BACALAUREAT-Subiectul II

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, două figuri de stil din fragmentul următor:

Strofa 1

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire

Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;

El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori

C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Continuă lectura „Exerciţiul 16”

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Dar simțea ridicându-se de undeva, din ființa lui, ca o ceață ușoară, un îndepărtat gust de tristețe, un vechi gust de cenușă. Știa bine ce amintiri prost închise, ce imagini inutil reprimate se ascundeau dincolo de această indiferență, pe care o simțea acum destrămându-se. Așa cum la munte, în diminețile de ceață, aștepți să apară peisajul dispărut și totuși prezent, întrevedea dincolo, de această melancolie imaginea iubitei, numele ei zadarnic alungat: Ann.

Continuă lectura „Exerciţiul 15”

Citeşte poezia De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi şi comentează, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale genului liric.

Comentează fragmentul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături ale genului dramatic:

ACTUL II

Teatrul reprezintă salonul Chiriței, cu cinci uși: una în fund care duce afară și câte două de fiecare parte. O canapea în stânga pe planul I, jilțuri, scaune ș.c.l.

(Scena se petrece într-un târg din ținut.)

Continuă lectura „Exerciţiul 13”

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale realismului:

După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lăsa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te luneci a judeca după nume și lucrul! Câte lucruri și câți oameni își ascund nimicnicia sub pompoase numiri!

Continuă lectura „Exerciţiul 12”

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, rolul expresiv al verbelor la timpul imperfect din textul de mai jos:

Acum eram în voia mai multor emoții: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din față, de marea de alături. Eram intimidat de atâția oameni primindu-mă cu exclamații, cu toate că pe unii nici nu-i cunoșteam. Ioana, abia sosită și ea la Cavarna, a și luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu câțiva pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu picioarele goale în pantofi. Rochia și-a lucrat-o singură, fără gust, că toate că a vrut să o facă pretențioasă; parcă și-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă de obicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva zorzoane inutile, și la spate chiar un început de trenă. Totul nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, și, de altfel, praful a bătut stofa și a făcut garniturile și mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive și delicioase de copiliță zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învățat-o viața. O priveam acum cu dragoste, cu duioșie, milă, dar și cu reflecția: “Ce rochie urâtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust.”

(Anton Holban – Ioana)

1. Comentează, pornind textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale tradiţionalismului:

Strofa 1

Ai fost, ne spui, prin insuli cu nume spaniole

Şi ai iubit creola şi verzii papagai,

Şi inima, din mare în mare, ţi-o legai

Când înfloreau catarge cu pânzele: corole.

Continuă lectura „Exerciţiul 10”

1. Demonstrează, în minimum 50 de cuvinte, că fragmentul reprodus mai jos aparţine genului dramatic:

ACTUL I – TABLOUL II

Un salon în palatul de la Suceava. Portrete de domni pe pereți. Uși mari în fund. Alte două uși în dreapta și în stânga. O masă de stejar pe planul I, în dreapta. Jilțuri.

Continuă lectura „Exerciţiul 9”

1. Demonstrează, în minimum 50 de cuvinte, că fragmentul reprodus mai jos aparţine genului liric:

Strofa 1

Să fim străini pentru vecie;

De-acum să nu ne mai zâmbim.

D-a dragostei zădărnicie

Ca printr-un vis să ne-amintim!

Continuă lectura „Exerciţiul 8”

1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale naturalismului:

Lumânarea căzând se stinse, și odaia rămase luminată numai de candela icoanelor și de tăciunele din vatră.

Continuă lectura „Exerciţiul 7”