Categorie: BACALAUREAT-Subiectul II

Exerciţiul 26

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături romantice:

„ Când însuşi glasul gândurilor tace,

Mă-ngână cântul unei dulci evlavii,

Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?

Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea nopţii blând însenina-vei

Cu ochii mari şi purtători de pace?

Răsai din umbra vremilor încoace

Ca să te văd venind … ca-n vis, aşa vii!

Cobori încet… aproape, mai aproape,

Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă,

A ta iubire c-un suspin arat-o,

Cu geana ta m-atinge pe pleoape

Să simt fiorii strângerii în braţe,

Pe veci pierduto, vecinic adorato!”

(Mihai Eminescu – Când însuşi glasul)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 25

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături romantice:

„- Hai în codrul cu verdeață,

Und-izvoare plâng în vale,

Stânca stă să se prăvale

În prăpastia măreață.

Acolo-n ochi de pădure,

Lângă balta cea senină

Și sub trestia cea lină

Vom ședea în foi de mure.

Și mi-i spune-atunci povești

Și minciuni cu-a ta guriță,

Eu pe-un fir de romaniță

Voi cerca de mă iubești.”

(Mihai Eminescu – Floare albastră)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Model

Fragmentul face parte din poezia Floare albastră şi aparţine romantismului prin intermediul temei unice iubirea şi natura, dar şi a motivelor care o evidenţiază: codrul, izvorul, balta. Cadrul natural este feeric şi apare prezentat prin imagini vizuale (Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreaţă), dar şi auditive: Und-izvoare plâng în vale. Se remarcă prezenţa verbelor la viitor care ilustrează un vis de iubire: vom şedea, voi cerca, mi-i spune. Verbele şi pronumele persoanle la persoana I conturează un eu liric subiectiv care se exprimă într-un limbaj popular ce evidenţiază dorinţa unei relaţii profund afective.

Exerciţiul 24

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:

„De vorbiţi, mă fac că n-aud,

Nu zic ba şi nu vă laud;

Dănţuiţi precum vă vine,

Nici vă şuier, nici v-aplaud;

Dară nime nu m-a face

Să mă iau dup-a lui flaut;

E menirea-mi: adevărul

Numa-n inima-mi să-l caut.”

(Mihai Eminescu – De vorbiţi mă fac că n-aud)

Continuă lectura „Exerciţiul 24”

Exerciţiul 23

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, apartenenţa textului de mai jos la simbolism:

Taci,

Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate

În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!…

Taci,

Să nu-mi deştepţi în suflet tragediile jucate

În aplauzele mute ale-ntâielor dureri!

Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,

Treci tăcut ca cel ce-şi pune mâinile-n cruciş pe piept,

Şi să nu mă chemi pe nume –

Să-mi deştepţi din piatră chipul

Sfinxului,

Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deştept…

(Ion Minulescu – Romanţa zilelor de ieri)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 22

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul de mai jos, subliniind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:

În cinstea ta, –

Cea mai frumoasă şi mai nebună dintre fete, –

Voi scrie trei ode,

Trei romanţe,

Trei elegii

Şi trei sonete.

Şi-n cinstea ta, –

Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, –

Din fiecare vers voi face

Câte-un breloc de-argint, în care

Gândirile-mi vor sta alături, ca nişte pietre nestemate

De-a pururi încrustate-n bronzul

Unei coroane princiare!…

(Ion Minulescu – Odeletă)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 21

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două mijloace de caracterizare a personajului în romanul realist, pornind de la următorul fragment:

Apostol Bologa roşi ca o fecioară şi nu îndrăzni să se uite în ochii căpitanului. Se simţea jignit până în măduva oaselor şi căuta în minte un răspuns aspru, care să pună capăt convorbirii. Atunci însă sosi gâfâind caporalul, cu scăunelul fără spetează.

― Un moment, domnule căpitan, rosti Bologa triumfător, întorcându-se spre caporalul asudat, parcă i-ar fi adus mântuirea. E prea înalt, nu vezi? strigă apoi mânios. Cum să se caţăre condamnatul pe asemenea… In sfârşit, ce-mi fac eu sânge rău, când nici nu e în atribuţiile mele execuţia?!… Să vedeţi voi ce va zice domnul general, să ţineţi minte!… Acuma ce mai stai? Aide, potriveşte cel puţin locul şi trage mai sus funia!… Ce oameni!

Ridică mâinile, revoltat, şi-i întoarse spatele. Se potoli însă brusc, zărind pe cărarea dinspre sat un grup de ofiţeri care se apropiau cu o gravitate solemnă. În frunte venea însuşi comandantul diviziei, mic, gras, cu picioarele scurte şi foarte roşu la obraz, bătându-şi nervos carâmbul cizmei cu o cravaşă, în vreme ce pretorul militar, un căpitan burtos, cu mustăţi sure, îi explica ceva gesticulând larg cu mâna dreaptă, în care ţinea o foaie de hârtie…

― Vine convoiul… Uite şi generalul! şopti Bologa, clipind repede către căpitanul care se dădea mai înapoi, ca dinaintea unei năluci neaşteptate.

(Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraţilor)

Notă

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Exerciţiul 18

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, personajul din fragmentul următor, evidenţiind două mijloace de caracterizare:

Maica Aegidia era mititică, pășea mărunt, vorbea scurt și apăsat, avea nas nu tocmai mic și o căutătură aspră și scrutătoare, dar se muia când vedea lacrimi de văduvă: ea a stăruit ca maica priorița s-o primească pe Persida și pentru numai cincizeci de florini pe an, ba a mai și alergat pe la dl Hubăr, economul orașului, ca Mara neapărat să capete arânda podului.

Continuă lectura „Exerciţiul 18”