Categorie: EXERCIŢII – 9

Se dă textul:

Lică, un om de treizeci și șase de ani, înalt, uscățiv și supt la față, cu mustața lungă, cu ochii mici și verzi și cu sprâncenele dese și împreunate la mijloc. Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă cămașă subțire și albă ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin, cu codoriștea de os împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur.

El își opri calul înaintea cârciumii, aruncă o privire la Ana, apoi alta la bătrâna care ședeau pe laița de lângă masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită primprejur, apoi întrebă unde-i cârciumarul.

Continuă lectura „Exerciţiul 10 – Confruntări etice”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Berlin, 26 febr. 1905

Dragă tată şi mamă,

Veţi fi primit scrisoarea mea ultimă din zilele astea, poate că veţi fi supărat. De aceea vă mai scriu acum câteva ştiri ca să vă spun să nu vă faceţi griji pentru că totul nu e aşa de îngrijorător. Dacă acum timpul din zori îl petrec în linişte absolută, în clima domoală din sud, unde e aerul bun, cred că mă voi restaura* pe deplin.

Continuă lectura „Exerciţiul 9 – Familia”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„ ART. 1

În Romania statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei. Statul apară interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii. Familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi. În relaţiile dintre soţi, precum şi în exercitarea drepturilor faţă de copii, bărbatul şi femeia au drepturi egale. Drepturile părinteşti se exercită numai în interesul copiilor.

Continuă lectura „Exerciţiul 8 – Familia”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Hora este un dans tradițional din România și Republica Moldova. Este un dans țărănesc care reunește într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se țin de mână, făcând 3 pași în diagonală în față, S-D-S, urmați de bătaie cu dreptul, apoi în spate, trei pași D-S-D, bătaie cu S, totodată învârtind cercul, în principiu invers sensului acelor ceasului. Participanții cântă cu toții versurile cântecului fiind acompaniați de instrumentiști. Țambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. Se dansează hora la nunți sau la mari sărbători populare. Hora cea mai cunoscută este Hora Unirii.”

(Wikipedia)

Descrie, la alegere, un dans care-ţi place, urmând exemplul dat mai sus.

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Departe sunt de tine şi singur lângă foc,

Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc,

Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,

Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.

Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri

Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri;

Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti,

Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti,

Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci

Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subţiri şi reci;

Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini

Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini…

Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi,

În sărutări unim noi sărmanele vieţi…

O! glasul amintirii rămâie pururi mut,

Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut,

Să uit, cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult…

Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult!”

(Mihai Eminescu, Departe sunt de tine…)

Continuă lectura „Exerciţiul 6 – Iubirea”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„10 aprilie 1882

Draga și dulcea mea fetiță,

Eu ți-am răspuns la scrisoarea ta din urmă, e pozitiv. Încât se vede că se va fi pierdut, ceea ce mi s-ar fi întâmplat pentru întâia oară de când corespundem. Îți scriam de căldurile ce domnesc aci, rugam să mă ierți că nu ți-am scris imediat și-n sfârșit știu un lucru: ți-am scris trei pagini de blagomanii și te sărutam la sfârșit, cum te sărut serile și diminețile măcar cu gândul. Mă mir în adevăr foarte mult cum de n-ai primit-o.

Continuă lectura „Exerciţiul 5 – Iubirea”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„În ceea ce priveşte relaţia autor-narator-personaj, esenţială în orice naraţiune, putem spune că în naraţiunea memorialistică autorul încheie un pact autobiografic şi un pact istoric; el îşi scrie viaţa după cum o trăieşte şi, din această pricină, viziunea scriitorului poate schimba sensul faptelor trăite. […] Apoi, sinceritatea, adevărul sunt noţiuni care trăiesc independent de naraţiune şi de puterea ei de a da imaginea verosimilă a unei vieţi în istorie.

Continuă lectura „Exerciţiul 4 – Literatura memorialistică”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Poezia nu va reuşi niciodată, ea singură, să aducă nici pace şi nici mai multă prosperitate în lumea contemporană. Ea nu va rezolva niciuna dintre problemele politice sau economice ale lumii noastre şi nu va conta ca argument pentru aşezarea pe un nou fundament a relaţiilor dintre pisici şi soareci, dintre câini şi pisici, dintre oameni şi câini. Singurul loc în care poezia poate semnifica ceva este lumea contemporană individuală.

Continuă lectura „Exerciţiul 3 – Şcoala”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„În 1978, s-a hotărât ca, în conformitate cu sloganul Învăţământ-Cercetare-Producţie, să se generalizeze învăţământul industrial – industrializarea forţată a liceelor îşi urma neabătut cursul. Chiar şi Liceul de Filologie-Istorie Zoia Kosmodemianskaia primise sarcina înfiinţării unei secţii de industrie uşoară. Liceele de Matematică-Fizică introduseseră secţii de Electrotehnică şi, mai ales, Mecanică; asta presupunea multă practică în producţie şi materii tehnice de profil. Numărul claselor de mate-fizică fusese drastic redus, intrau acolo numai „vârfurile”, iar „cultura generală” umanistă care se facea la adăpostul firmei „reale” fusese marginalizată suplimentar. Egalizarea liceelor de elită cu cele industriale urma să aibă loc prin nivelarea în jos a celor dintâi. Ce ieşea din liceele industriale era un dezastru, mulţi dintre tinerii absolvenţi erau abrutizaţi, abia ştiau să scrie (cu litere de tipar, fără ortografie şi punctuaţie) şi să socotească. […] Făceam meditaţii la matematică unde rămâneam însă mediocru, iar o notă insuficientă la româna putea avea consecinţe dezastruoase, ajungeam naibii la vreun liceu industrial… […] Adevărul e că liceele industriale erau şcoli profesionale deghizate în licee, aşa cum liceele de mate-fizică erau licee de cultură generală camuflate industrial. Oricum, chiar în liceele industriale ceva mai bune, viitorul mi-ar fi fost ca şi blocat, nu mă simţeam destul de puternic pentru a „recupera”. […]

Continuă lectura „Exerciţiul 2 – Şcoala”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Principele Carol [n.n. viitorul rege Carol al II-lea] ajunge, în 1912, să susţină un bacalaureat nemaiîntâlnit până atunci în România.

Continuă lectura „Exerciţiul 1 – Şcoala”