Categorie: EXERCIŢII – 10

1. Citeşte cu atenţie primul capitol din romanul Ion de Liviu Rebreanu şi identifică: indici de timp, toponime şi hidronime. În ce zonă a ţării este plasată acţiunea?
2. Urmăreşte în primul capitol al romanului aspecte etnografice şi stratificarea socială. Ce ilustrează Liviu Rebreanu?
3. Identifică cele două planuri pe care este construit romanul Ion de Liviu Rebreanu.
4. Analizează cu atenţie conflictele din romanul Ion. Ce observi?
5. Urmăreşte structura romanului Ion: părţi, capitole şi titlurile acestora.
6. Identifică patru aspecte realiste în romanul Ion de Liviu Rebreanu.
7. Comentează, în 10-15 rânduri, rivalitatea dintre Ion şi George Bulbuc.
8. Care sunt dificultăţile cu care se confruntă familia Herdelea? Notează idei şi dezvoltă-le într-un text de 20-25 de rânduri.
9. Demonstrează, în circa 10 rânduri, că Ion de Liviu Rebreanu este un roman circular.

1. Selectează formulele narative specifice basmului din Povestea lui Harap-Alb.
2. Identifică alte trăsături ale basmului în textul scris de Ion Creangă.
3. Extrage două proverbe care apar în basm şi menţionează semnificaţia acestora.
4. Urmăreşte limbajul personajului Craiul şi notează trei expresii folosite de acesta. Ce înseamnă fiecare?
5. Notează cinci trăsături de caracter ale personajului Harap-Alb, raportându-te la episoade distincte.
6. Menţionează care sunt valorile promovate de basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
7. În călătoria spre curtea împăratului Roş, Harap-Alb are cinci însoţitori. Cum se numesc aceştia? Ce trăsătură de caracter este subliniată prin onomastică?
8. În unele basme, există personaje donatori. Care sunt acestea în basmul lui Ion Creangă şi ce rol îndeplinesc?
9. La începutul basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, protagonistul este numit fiul cel mic. Cine îi dă numele Harap-Alb şi care este împrejurarea? Ce semnifică numele protagonistului?

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„O paralelă între lectura propriu-zisă şi lectura iconică, intermediată de cinematograf sau de TV e edificatoare. Ce facem când citim un roman şi ce facem când vizionăm un film? Cititorul n-are acces direct la imagine, ci la cuvinte, deci la reprezentări mai mult sau mai puţin abstracte, pe care trebuie să le „traducă” sensibil, să le „închipuie” în plenitudinea corporalităţii lor. Nici măcar un mare maestru al descrierii peisagiste, de talia lui Sadoveanu, nu poate rivaliza în bogăţia de detalii, autenticitate şi prospeţime a coloritului cu un operator de film, fie el şi mediocru.

Continuă lectura „Exerciţiul 2 – Relaţia literatură-film”

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întâi. […] Dar, fiindcă sunt întrebat, îndrăznesc a spune că scrisul nu mi se pare deloc o jucărie agreabilă şi nici mai cu seamă o jonglerie cu fraze. Pentru mine arta – zic „artă” şi mă gândesc mereu numai la literatură – înseamnă creaţie de oameni şi de viaţă.

Continuă lectura „Exerciţiul 1 – Liviu Rebreanu”