Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Am fost invitat să vorbesc despre ce înseamnă să fii european. Vă mărturisesc că nu îmi este uşor să dau un răspuns, pentru că sunt deja european: e o stare firească, pe care nu simt nevoia să o definesc. […]
Iată deci câteva capcane ale definiţiei de european. De aceea, m-aă îndepărta de ele, pentru a defini calitatea de european prin împărtăşirea unui set de valori. Cu alte cuvinte, a fi european înseamnă a împărtăşi valori europene. Care sunt aceste valori? Cine şi când le-a inventat? Sunt ele şi valorile voastre? Pentru a da un răspuns la aceste întrebări, vă propun să ne uităm puţin la istoria Uniunii Europene. Uniunea a apărut din nevoia de a nu mai avea niciodată un război mondial. Planul, visul a fost integrarea voluntară a economiilor Europei atât de strâns, încât războiul să nu mai fie o opţiune. Şi a reuşit, iar succesiv se traduce într-o valoare europeană clară şi palpabilă: pacea. Între statele membre nu au mai existat războaie după 1950.
O altă valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitatea. Modelul economic integraţionist al UE a dus nu numai la dezvoltarea economică în unele ţări membre, ci la o creştere în toate ţările membre, şi, în timp, la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii. Cum s-a reuşit acest lucru? Prin aplicarea concretă a unei alte valori europene: solidaritatea.
Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai puţine şanse, s-a făcut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare învingător-învins la modelul prin care toată lumea are de câştigat. Pace, prosperitate, solidaritate. Iată doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar şi singure pot explica de ce aceasta a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului.
Tot mai multe state şi-au dorit să aplice acelaşi model pentru a se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene. O altă valoare, la care ţineţi mai ales voi, tinerii, este libertatea: libertatea de expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia şi a munci în orice alt stat membru al Uniunii.”
(Conferinţa domnului Jonathan Scheele, 27 aprilie 2005)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?