Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Priviţi o clipă felul cum căutăm să ne înţelegem, priviţi cât de puţin conduita curentă a unui român, atunci când vorbeşte de oamenii, de instituţiile, de moravurile ori de cultura noastră. Veţi observa numaidecât două tipuri de apreciere bine caracterizate, dar, în acelaşi timp, perfect opuse. O categorie dintre conaţionalii noştri, dintre aceia care şi-au făcut studiile superioare în străinatate şi fac parte din clasa avută, ori de câte ori vor trebui să facă o judecată asupra vreunui fenomen românesc oarecare, vor lua aproape sistematic aceeaşi atitudine: scepticismul radical. Cunoaşteţi cu toţii acest monoton discurs: Suntem în urma tuturor popoarelor. Structura noastră etnică e inferioară şi niciun viitor mai bun nu e de aşteptat. Caracterul nostru e laş şi servil. Instituţiile noastre sunt simple maimuţăreli după străinatate. […] N-avem trecut, n-avem artă, n-avem literatură. […]
Exact opusă acestei mentalităţi, apare o alta, care, cu tot aspectul ei profund patriotic, rămâne tot aşa de obtuză, tot aşa de refractară la priceperea sufletului naţional ca şi cea dintâi.
Toată lumea iarăşi cunoaşte şi discursul demagogului naţionalist şi cultural. […] Românii sunt singurul popor care se înjoseşte, se critică mereu. Trebuie să descoperim valorile naţionale, care sunt suficiente ca să putem trăi din ele, închizând graniţele influenţei străine. Literatura noastră are nume ce se pot egala uşor cu marile genii ale străinătăţii. Suntem bogaţi ca nimeni (povestea petrolului şi a grâului), suntem viteji (Românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă.), suntem poeţi (Românul e născut poet.) etc. etc. […]
În general, atitudinea celor mai mulţi români faţă de evenimentele şi lucrurile noastre oscilează egal de vinovat între scepticism şi grandomanie.”
(Mihai Ralea, Fenomenul românesc)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?