Joc – definiţie:
- activitate distractivă la copii;
- acţiunea de a juca – dans;
- competiţie sportivă, mod de a juca, de a se comporta într-o întrecere sportivă;
- acţiunea de a interpreta un rol într-o piesă de teatru;
- totalitatea obiectelor care formează un ansamblu, un set folosit la practicarea unui joc.
- deplasare relativă pe o direcţie dată între două piese asamblate;
- model simplificat şi formal al unei situaţii, construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situaţii.
TIPURI DE JOCURI:
- de societate;
- de îndemânare;
- de noroc;
- rituale/nerituale;
- diurne/nocturne;
- publice/private;
- de dexteritate;
- de limbaj;
- de inteligenţă;
- mecanice;
- electronice.
ALTE CLASIFICĂRI:
In funcţie de vârstă sau sex, de timpul sau locul unde se joacă.
ÎN ACCEPŢIA CURENTĂ:
- Jocul numeşte nu numai o activitate specifică, ci şi figurile, simbolurile, instrumentele necesare activităţii ludice.
- Jocurile se schimbă în timp ţinând cont de progresul tehnico-ştiinţific (jocuri pe calculator, jocuri electronice).
JOCURILE PRESUPUN:
- forţă fizică;
- îndemanare;
- energie;
- capacitate de concentrare;
- calcularea mişcărilor celorlalţi jucători;
- ritm;
- regulament;
- comportament mimetic;
- iniţiere.