Când şi unde s-a format limba română?
Procesul de formare a limbii române a început la sfârşitul secolului I d. Hr. şi s-a intensificat din momentul în care Dacia a devenit provincie romană. A durat până în secolul al VII-lea d. Hr., când invazia slavilor a exercitat o influenţă doar asupra vocabularului, structura limbii române fiind deja consolidată. Limba română s-a format în nordul şi sudul Dunării din latina populară sau vulgară, vorbită de coloniştii romani.
Ce se păstrează din limba latină?
- La nivel morfologic:
- Declinarea substantivelor (de la 5 la 3), formele cazuale cu desinenţe la substantivele feminine;
- Cele patru conjugări ale verbelor;
- Se menţin cele trei moduri personale (indicativ, conjunctiv, imperativ) şi cele trei moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu).
- Se păstrează pronume şi numerale, adverbe şi prepoziţii.
2. La nivelul vocabularului:
Sunt de origine latină cuvintele din seriile semantice cu circulaţie: om, corp omenesc, familie, culori, natură, vegetaţie, animale domestice şi animale sălbatice, acţiuni cotidiene şi fenomene ale naturii.
Ce s-a întâmplat cu limba dacă?
În primii ani după Războaiele Daco-Romane, a existat o perioadă de bilingvism când s-au vorbit ambele limbi: dacă şi latină. Treptat, limba dacă s-a pierdut. În limba română se păstrează circa o sută de cuvinte din limba dacă: mazăre, viezure, copil, barză, moş, copac, cioară, ţap, zestre, balaur, brad, molid, brusture, căciulă, mugur, vatră etc. Reţeaua hidrografică a României este tot de origine dacă: Argeş, Criş, Dunăre, Mureş, Olt, Prut, Siret. Limba dacă formează substratul limbii române.
Cum se defineşte substratul unei limbi?
Prin substrat se înţeleg elementele pătrunse într-o limbă din limba populaţiei autohtone care a adoptat-o, părăsindu-şi limba proprie în urma unei cuceriri, a unei colonizări sau a migraţiei.
Cum se defineşte superstratul unei limbi?
Superstratul este definit drept totalitatea elementelor pătrunse într-o limbă după formarea ei, în urma unui contact de bilingvism strâns cu altă limbă. Superstratul limbii române este limba slavă. În fondul principal lexical, circa 20% dintre cuvinte sunt de origine slavă: vorbă, curcă, dihor, cocoş, cleşte, deal, a iubi, boală etc. Există şi nume proprii care au origine slavă: Dan, Bogdan, Dragomir, Vlad, Mihai, Dumitru. Alte influenţe de superstrat în limba română au venit din: maghiară (gând, oraş, fel, chip, adălmaş, beteag, catană), turcă (ciulama, ciubuc, alai, lene), neogreacă (prosop, a pedepsi, acatist, anatemă, apostol, canon, icoană, smirnă, evanghelie), franceză (geniu, stil, bancnotă).
Din ce familie de limbi face parte limba română?
Limba română face parte din familia limbilor romanice: franceza, italiana, spaniola, catalana, portugheza, provensala, dalmata, sarda, retoromana.
Care sunt dialectele limbii române?
Limba română are patru dialecte:
- Dacoromâna s-a dezvoltat în nordul Dunării pe actualul teritoriu al Romaniei; are numărul cel mai mare de vorbitori şi a evoluat ca limbă literară.
- Aromâna s-a dezvoltat în tări balcanice cum ar fi: Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria; are o literatură cultă.
- Meglenoromâna cuprinde circa 5000 de vorbitori în Salonic şi Voivodina, Skopje şi Gevgelijna; lipsesc scrierile culte.
- Istroromâna se află în curs de dispariţie; există circa 150 de vorbitori în peninsula Istria. Are o literatură populară.
Dacoromâna are mai multe subdialecte: muntenesc, moldovenesc, bănăţean, maramureşean, crişean.