Apariţie: 1955 (vol. I), 1967 (vol II.)
Teme: familia, timpul, satul din Câmpia Dunării, aflat în plin proces de deruralizare. Eugen Simion a afirmat despre temă: libertatea morală în luptă cu fatalităţile istoriei.
Acţiunea primului volum se desfăşoară cu trei ani înainte de al Doilea Război Mondial, pe durata verii.
Există trei secvenţe epice în acest volum.
Prima secvenţă cuprinde acţiunea care se desfăşoară de sâmbătă seara până duminică noaptea şi prezintă aspecte monografice din viaţa satului.
A douasecvenţă se desfăşoară pe durata a doua săptămâni, când Achim pleacă la Bucureşti cu oile.
Partea a treia prezintă secerişul, fuga băieţilor la Bucureşti şi plecarea lui Niculae la şcoală.
Simetria compoziţională este dată de tema timpului. Incipitul romanului sugerează că timpul este răbdător: timpul avea cu oamenii o nesfârşită răbdare; viaţa se scurgea fără conflicte mari. În final, este reluată tema timpului pentru a sugera că Ilie Moromete trăise sub semnul iluziei că trăieşte în linişte. Timpul este necruţător şi marchează destinele tuturor personajelor: Trei ani mai târziu, izbucnea cel de-al Doilea Război Mondial.
Conflicte în familia Moromete:
- Ilie Moromete şi fiii din prima căsătorie: Paraschiv, Nilă, Achim. Este un conflict între generaţii care provine din faptul că toate personajele au perspective diferite cu privire la viaţă. Moromete vrea să păstreze pământul, iar fiii doresc bani.
- Ilie Moromete şi Catrina. Conflictul provine din teama cu privire la siguranţa zilei de mâine. Catrina vânduse un pogon de pământ pentru întreţinerea familiei, deoarece Ilie îi promisese că va trece casa pe numele său. Fiii din prima căsătorie transmiteau ameninţări prin diferiţi intermediari, iar Catrina a început să se teamă că va rămâne pe drumuri după dispariţia soţului. Deoarece Ilie Moromete ezită, Catrina va pleca de acasă la fiica sa din prima căsătorie.
- Ilie Moromete şi Maria, sora sa, poreclită Guica. Acest conflict provine din teama de singurătate. Maria ar fi vrut să stea lângă fratele său şi să-i crească fiii, după ce murise prima soţie a lui Ilie. Însă Moromete i-a făcut casă departe de ea, deoarece o ştia intrigantă şi rea. El s-a recăsătorit cu Catrina şi a avut încă trei copii. Atunci, Guica şi-a propus să-i învrăjbească pe fiii din prima căsătorie împotriva fratelui ei, spunându-le că din cauza mamei vitrege o duc greu şi sfătuindu-i să plece de acasă.
- Ilie Moromete şi Niculae. Fiul doreşte să înveţe, iar tatăl îl ironizează. Acesta este un conflict care va fi dezvoltat în volumul al doilea. Ilie Moromete, după plecarea de acasă a celor trei fii, pentru a nu pierde legătura cu Niculae, s-a hotărât să vândă un pogon de pământ pentru a-l întreţine la şcoală.
Personajul central al primului volum este Ilie Moromete, creat după modelul tatălui scriitorului – Tudor Călăraşu: Eroul preferat, Moromete, care a existat în realitate, a fost tatăl meu. Personajul este un ţăran din clasa de mijloc, împroprietărit în urma războiului, care duce un trai modest. Principala lui preocupare este să păstreze pământul pentru generaţia viitoare, fără să intuiască schimbările sociale care îşi pun amprenta asupra mentalităţii tinerilor. Este un personaj inteligent, reflexiv, care ştie să-i ironizeze pe cei din jur şi surprinde cititorul prin profunzimea interioară. Priveşte lumea critic şi este apreciat în sat, mai ales la întrunirile din poiana fierăriei lui Iocan, unde se adună duminica bărbaţii pentru a citi ziarul şi a face politică. Moromete este sfătos şi acest aspect o deranjează pe soţia sa, pentru că el pare absent din gospodărie. Drama lui vine din lipsa de comunicare cu membrii familiei, pe fondul schimbărilor sociale. Destinul său este simbolic. A fost considerat ultimul ţăran, deoarece, după Al Doilea Război Mondial, clasa socială pe care o reprezintă dispare.