Apariţie: 1898, Gazeta săteanului.
Specia literară: nuvelă psihologică. Conflictul interior pune în evidenţă stările de conştiinţă ale personajului central obsedat de pierderea averii.
Curente literare: influenţe din realism (descrierea mediului, tehnica anticipării faptelor, verosimilitatea întâmplărilor, detaliul sugestiv) şi naturalism (ereditatea maladivă, stările patologice ale personajelor).
Tema: patima pentru bani şi efectele acesteia.
Perspectiva narativă: narator omniscient, omniprezent care anticipează faptele prin detalii sugestive.
Structura: trei capitole.
Titlul: sugerează haosul în timpul războiului.
Acţiunea: durata a cinci ani, în timpul Războiului de Independenţă. Personajul central este cârciumarul Stavrache, fire închisă şi cu tendinţe de avariţie. Patima lui pentru bani îi provoacă halucinaţii, groază şi duce la nebunie. El are coşmaruri în care îi apare imaginea fratelui care-l întreabă: Gândeai, c-am murit, neică? Patologia lui şi a lui Iancu este motivată de mediu şi de ereditate. Finalul nuvelei ilustrează un transfer de personalitate între cei doi fraţi. Stavrache cântă popeşte şi Iancu rosteşte resemnat: N-am noroc.
Arta narativă: Stilul este sobru, impersonal. Dialogul dintre personaje a fost scris în stil colocvial, dar în manieră concisă. Descrierea naturii dezlănţuite accentuează stările patologice ale personajului Stavrache.
Caracterizarea personajului Stavrache:
- Este hangiu şi protagonistul nuvelei. Afacerea pare că-i merge bine, până în momentul când fratele său îi mărturiseşte că este şeful bandei de hoţi şi începe să se teamă că şi-ar putea pierde agoniseala.
- Îşi trimite fratele pe front cu gândul de a i se pierde urma şi de a-şi salva onoarea, însă scrisorile primite de pe front îl fac să se gândească la posibilitatea de a-şi însuşi averea fratelui său. Începe să aibă coşmaruri. Venirea la han a voluntarilor îl entuziasmează, intuind că aceştia sunt oameni cu dare de mână şi poate câştiga bine.
- Personajul este împătimit după bani, aspect care-l dezumanizează şi duce la degradarea psihică. Episoade sugestive: visele / coşmarurile în care apare fratele rostind replica Gândeai c-am murit, neică? sau cel în care loveşte fetiţa care luase un covrig uitat pe tejghea. Lipsit de omenie în relaţia cu fetiţa, calificându-i pe săraci drept pârliţi.
- Apariţia fratelui în haine de ocnaş generează nebunia lui Stavrache. Finalul nuvelei prezintă un transfer de personalitate între cei doi fraţi. Stavrache cântă popeşte, iar popa Iancu se resemnează, fiindcă nu-şi mai poate recupera averea: N-am noroc.