Este o mişcare ideologică şi culturală care s-a manifestat în Europa occidentală între secolele al XIV-lea şi al XVI-lea. Mişcarea s-a manifestat pe fundalul unor condiţii sociale şi istorice ca:
- apariţia unor mari invenţii şi prin descoperiri geografice;
- înflorirea artelor şi a ştiinţelor;
- descoperirea culturii antice;
- dezvoltarea burgheziei;
- inventarea tiparului;
- reforma religioasă.
Un loc deosebit în preocupările renascentiştilor l-a avut omul, văzut ca o personalitate multiculturală. De aceea, mişcarea culturală europeană din perioada Renaşterii se numeşte Umanism. Acesta promova o cultură laică în opoziţie cu ideologia şi cultura medievală, şi milita pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii, apelând la tradiţiile culturii clasice greco-latine.
Caracteristici:
- încrederea în libertatea şi demnitatea fiinţei umane;
- cultivarea armoniei dintre om şi natură;
- preferinţa pentru educaţie, cultivarea fiinţei umane;
- natura ca model al artei;
- anticlericalismul.
Reprezentanţi:
ITALIA: Francesco Petrarca, G. Boccaccio, N. Machiavelli, L. Ariosto.
FRANŢA: Fr. Rabelais, M. Montaigne, Pierre Ronsard.
ANGLIA: Thomas Morus, William Shakespeare.
SPANIA: Miguel de Cervantes, Lope de Vega, Calderon de la Barca.
ŢĂRILE DE JOS: Erasmus din Rotterdam.
Exerciţiu:
Alege o personalitate a Umanismului, dintre cele enumerate de mai sus, şi prezintă şase aspecte definitorii ale gândirii acesteia, folosind o hartă mentală în formă de fular, într-un discurs de cinci minute.