SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
„Costache Negri era unul din bărbaţii cei mai frumoşi ai ţării. De o statură de urieş, avea corpul unui Hercule şi un cap de o rară şi bărbătească frumuseţă. Părul îi era negru, bogat şi ondulat, fruntea puternică, ochii mari, negri, luminoşi, vii, dar de nespusă blândeţă, cu o expresiune de mare bunătate, sprâncene negre, lungi şi bine hrănite, un nas puţin încovoiat şi o gură frumoasă cu buze rumene şi pline: purta barba întreagă, lungă şi lată. Înfăţoşarea lui era impunătoare, dar te simţeai atras spre el prin impresiunea de blândeţă şi de bunătate ce o făcea de la primul aspect. […]
Costache Negri îşi făcuse primele studii în ţară, cu un didascalos* grec, pe urmă în pensionatul lui Cuénin, plecă apoi în Franţa, unde, dacă nu urmă cursuri regulate, îşi însuşi, mai ales prin cetire, o bogată cultură, fiind de firea lui foarte dornic de învăţătură şi interesându-se nu numai de literatură şi de istorie, dar şi de chestiuni ştiinţifice, avea mai multe cunoştinţi decât mulţi posesori de diplome, dar era de o rară modestie. Făcu în tinereţe mai multe călătorii în Italia, ţară pe care o iubea foarte şi din care adusese o colecţie de tablouri de valoare. Avea talent pentru poezie, ne-au rămas de la el mai multe piese de versuri, cele mai multe cu subiect patriotic, care arată uşurinţă de versificare, o mare iubire de ţară şi de neam şi un viu simţ al frumuseţilor naturii. Familia Negri, cu toată originea ei grecească, se distingea din tinereţe prin patriotismul ei înflăcărat şi dezinteresat. Pe când, în cele mai multe din familiile noastre boiereşti, limba grecească fusese înlocuită, în al doilea sfert al veacului, prin acea franceză, am auzit totdeauna pe Negri şi pe surorile lui întrebuinţând între dânşii numai limba românească şi, după cât ştiu, surorile n-au învăţat limba grecească şi numai o înţelegeau puţin, fiindcă, în copilăria lor, fiind vorbită pretutindeni, au prins câte ceva dintr-însa mulţămit uşurinţii cu care copiii îndeobşte se familiarizează cu înţelesul limbilor ce le aud vorbindu-se împrejurul lor. Costache Negri însă vorbea din tinereţe limbile greacă modernă, franceză, germană şi italiană, iar în timpul şederilor sale prelungite în Constantinopol îşi însuşise şi cunoştinţa limbei turce. Franceza lui era nu numai foarte corectă, dar chiar de o rară eleganţă. Mai posed scrisori franceze adresate de el tatei încă înainte de 1850, scrise cu marea, frumoasa şi bărbăteasca lui scriere, atât de caracteristică unei firi bune, generoase şi artistice.”
(Radu Rosetti, Amintiri)
* didascalos – (în text) învățător, dascăl, profesor, pedagog etc.
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței statură de urieș. 6 puncte
2. Menționează două domenii care îl preocupă pe Costache Negri, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează persoana din familia lui Radu Rosetti cu care coresponda Costache Negri, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care surorile lui Costache Negri nu stăpâneau limba greacă, valorificând informațiile din cel de-al doilea paragraf al textului. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Costache Negri, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă studiul limbilor străine reprezintă sau nu un avantaj în formarea tinerilor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Radu Rosetti, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat.
Stranie apariție și Hacik, așa de străin și totuși atât de apropiat de peisagiul acesta, că nu l-aș putea închipui în alt loc. Un om ridicol: mic, subțire, păros, cu sprâncenile împreunate, fără vârstă. Limbaj amuzant, dar și mai amuzant e timbrul vocii, pe care nu-l pot reda prin scris. O caracteristică are că te salută ori de câte ori te-ar întâlni, și te întâlnește de o sută de ori pe zi. Prima dată l-am descoperit pe o bicicletă, cu o cutie de pălării în mână. Era țanțoș, drept, cu o mână abia sprijinind ghidonul. Ce rost o fi avut bicicleta între cele câteva magazii sau cutia de pălării rămâne inexplicabil. E gata să facă servicii și, dacă îl iscodești puțin, începe să-ți povestească despre dragostea lui fără speranțe pentru o fată tuberculoasă. Dacă l-ar accepta, ar lua-o de nevastă, cu orice risc.
Hacik are un suflet admirabil, exprimat ridicol, dar în cazul lui ridicolul ți-l face cu atât mai drag. Poartă pretutindeni vioara cu el și e suficient să-l surprinzi noaptea în vreun colț de lângă mare, cântându-și toate deznădejdile, ca să-ți fie, măcar pentru o clipă, frate.
Ioana mi-a spus: „Când am fost la Cavarna, în timpul despărțirii noastre, numai cu Hacik mă simțeam mai bine, căci îmi amintea de tine.” De ce? Căci între mine și Hacik nu-i nicio asemănare. Poate că Hacik nu este decât eu, ușor caricaturizat sau simplificat, fără amănuntele care mă complică inutil? Sau poate că lângă ființa tragică și ireală a lui Hacik orice deznădejde găsește un teren prielnic?
(Anton Holban, Ioana)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, aparţinând lui Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.