Apariţie: 1922
Specia literară: roman psihologic
Sursa de inspiraţie: Un episod din biografia lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care era ofiţer în armata austro-ungară, în timpul Primului Război Mondial. Acesta s-a distins în război, pe frontul de vest, şi a fost decorat de generalul Karg, pe care Liviu Rebreanu îl include ca personaj în roman. Când compania sa a ajuns pe frontul de est, Emil Rebreanu a dezertat, deoarece nu a putut să lupte împotriva românilor. A încercat să dezerteze, a fost prins, judecat de curtea marţială şi condamnat la spânzurătoare. A fost înmormântat la Ghimeş. După terminarea războiului, Liviu Rebreanu a căutat mormântul fratelui său şi l-a mutat la Palanca, aşa cum îşi dorise Emil.
O altă sursă de inspiraţie a fost o fotografie cu o pădure în care erau spânzuraţi mai mulţi cehi. Autorul a mărturisit că acesta a fost momentul în care a decis să scrie romanul şi să amintească de tragedia fratelui său.
Continuă lectura „„Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu”