Lună: octombrie 2021

Testul 27

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Și azi… minunată îmi apare în memorie mahalaua copilăriei…

Din curtea noastră lungă și plină de flori alese, cu pomi roditori și boltă bogată de viță, se auzea vara vocea duioasă și cristalină a mamei:… „Dă fuga, Emilică, până în Capul Podului, că îmi trebuie o… lămâie!” Și cât ai clipi din ochi eram înapoi.

Deși încă de pe vremea copilăriei mele era oficial înlocuită cu aceea de Piața Victoriei, denumirea veche de Capul Podului era încă pe buzele tuturor, chiar și ale copiilor: „Ce tramvai (cu cai, bineînțeles) trebuie să iau să ajung la Capul Podului?” sau: „Birjar! Vrei să mă duci până la Capul Podului?”. Îmi amintesc bine, la numai câteva case de aceea a părinților, curtea enormă cu fântână mare la mijloc, cu grajduri adăpostind cai frumoși trăpași*, ce-i înhămau la trăsuri elegante cu roți de cauciuc sau la cupeuri scumpe; iar în timpul iernii, la sănii, îmbrăcați în valtrapuri* dantelate și împodobite cu zurgălăi, care alunecau pe luciul zăpezii pe tot întinsul Șoselei Kiseleff, într-o goană nebună, ce făcea să te crezi într-o lume de basm… Basmul acesta ținea cam cinci luni, căci pe atunci numai soarele primăverii topea zăpada. […]

Continuă lectura „Testul 27”

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga

Apariţie: volumul Poemele luminii (1919)

Specia literară: artă poetică

Tema: rolul poeziei şi misiunea poetului, atitudinea poetului în faţa misterelor lumii. Poezia înseamnă cunoaştere în viziunea lui Lucian Blaga.

Continuă lectura „„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga”

Structura semantică a vocabularului

  1. Polisemia

Definiţie: însuşirea unor cuvinte sau unităţi frazeologice de a avea mai multe sensuri.

Cuvintele polisemantice au multiple sensuri şi un element comun. Într-un context, există un singur înţeles al cuvântului.

Exemple:

carte: volum, învăţătură, scrisoare, carnet.

masă: mobilă, mâncare, ospăţ, banchet, una din mesele zilnice (micul dejun, dejunul, cina).

Continuă lectura „Structura semantică a vocabularului”

Cuvintele de jargon

Definiţie: Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi.

Persoanele care folosesc jargonul doresc să-şi arate superioritatea. În secolul la XIX-lea, majoritatea cuvintelor de jargon proveneau din limba franceză: mon cher, au revoir. În secolul al XX-lea, influenţa provine din limba engleză: snacks (gustări), locaţie (înseamnă chirie, dar este folosit pentru a desemna un loc), fast-food (minuturi), juice (suc).

Exerciţiu:

Prezintă cinci cuvinte de jargon şi contextele în care sunt folosite.

Argoul

Definiţie: Este un limbaj convenţional, folosit de anumite grupuri sociale (hoţi, vagabonzi, militari, elevi etc.), pentru a nu fi înţelese de restul societăţii.

Aceste grupuri transmit codat anumite mesaje. De aceea, se spune că exprimarea lor este „colorată”.

Exemple:

  • a mangli-a fura;
  • a hali-a mânca;
  • copoi-poliţist;
  • naşpa-urât;
  • mahăr-şef, lider.

Unele cuvinte argotice pot forma o familie lexicală: a mardi, mardeală, mardeiaş.

Exerciţiu:

Scrie din memorie cinci exemple de cuvinte argotice şi prezintă semnificaţia acestora.

Neologismele

Definiţie: cuvintele intrate recent în limbă sau create prin mijloace proprii.

Neologismele arată modernizarea limbii şi a societăţii prin renunţarea la arhaisme. Apariţia lor a favorizat dezvoltarea sinonimiei lexicale sau perifrastice. Astfel, au apărut în limbă dublete:

  • substantivale: amănunt/detaliu, belşug/abundenţă, veşnicie/eternitate, stih/vers, urmare/consecinţă.
  • adjectivale: copilăresc/pueril, ceresc/celest, răzbunător/vindicativ, pământesc/teluric, uşor/facil.
  • verbale: a opri/a sista, a încolţi/a germina, a sfătui/a consilia, a năzui/a aspira.

Neologismele se formează şi prin mijloace interne (derivare, compunere, conversiune).

Exemple: lacună-lacunar, a plasa-plasatoare, a uza-uzanţă.

Exerciţiu:

Citiţi cu atenţie textul următor şi subliniaţi cu o linie neologismele. Apoi, căutaţi în dicţionar semnificaţia acestora şi construiţi alte contexte.

Senzaţiile sunt imagini subiective ale realităţii obiective; ele reprezintă transformarea energiei stimulului exterior în fapte de conştiinţă prin intermediul activităţii analizatorilor.

Regionalisme

Definiţie: cuvintele specifice unei zone a ţării.

Clasificare:

  • Fonetice: deşte, sară, chicior, dădăsupt.
  • Lexicale: cucuruz, bolund, lepedeu.
  • Morfologice: am plecatără, s-a fost deschis, mânce-l lupii, sara bună.

Exerciţii:

  1. Caută în dicţionar semnificaţia următoarelor regionalisme lexicale şi construieşte propoziţii cu acestea: colb, curechi, buhai, bai, ceteră, ogradă.
  2. Identifică în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă trei regionalime lexicale şi prezintă semnificaţia acestora. Înlocuieşte regionalismele cu sinonimele lor în contextul în care le-ai identificat. Ce observi?