Selectează formulele narative specifice basmului din Povestea lui Harap-Alb.
Identifică alte trăsături ale basmului în textul scris de Ion Creangă.
Extrage două proverbe care apar în basm şi menţionează semnificaţia acestora.
Urmăreşte limbajul personajului Craiul şi notează trei expresii folosite de acesta. Ce înseamnă fiecare?
Notează cinci trăsături de caracter ale personajului Harap-Alb, raportându-te la episoade distincte.
Menţionează care sunt valorile promovate de basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
În călătoria spre curtea împăratului Roş, Harap-Alb are cinci însoţitori. Cum se numesc aceştia? Ce trăsătură de caracter este subliniată prin onomastică?
În unele basme, există personaje donatori. Care sunt acestea în basmul lui Ion Creangă şi ce rol îndeplinesc?
La începutul basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, protagonistul este numit fiul cel mic. Cine îi dă numele Harap-Alb şi care este împrejurarea? Ce semnifică numele protagonistului?
Citeşte cu atenţie următoarele cuvinte: decenţă, ienicer, păpuşoi, spahiu, detaliu, cofă, curechi, rival, cneaz, vizir, implementare. Grupează-le în funcţie de următoarele criterii: neologisme, regionalisme, arhaisme.
Scrie familia lexicală a verbului a citi.
Găseşte sinonimele următoarelor expresii şi locuţiuni: a trage un perdaf, a da de fundul sacului, a prinde pe cineva cu ocaua mică, a-şi lua zborul, a spăla putina.
Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: manej/menaj, spic/aspic, eminent/iminent, adapta/adopta.
Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: reflecţie/reflexie, rezervaţie/rezervare, original/originar, oral/orar, experienţă/expertiză.
Scrie 10 cuvinte care fac parte din familia lexicală a verbului a fi.
Identifică sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: amănunt, călătorie, pahar.
Subliniază arhaismele lexicale din textul următor şi caută semnificaţia acestora în dicţionar: Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mânice atârnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb și sprijinit cu o floare mare de smaragde. Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale.
Selectează, din textul de mai sus, arhaismele fonetice şi notează alături forma acestora din limba română literară.