Sari la conținut
- Selectează formulele narative specifice basmului din Povestea lui Harap-Alb.
- Identifică alte trăsături ale basmului în textul scris de Ion Creangă.
- Extrage două proverbe care apar în basm şi menţionează semnificaţia acestora.
- Urmăreşte limbajul personajului Craiul şi notează trei expresii folosite de acesta. Ce înseamnă fiecare?
- Notează cinci trăsături de caracter ale personajului Harap-Alb, raportându-te la episoade distincte.
- Menţionează care sunt valorile promovate de basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
- În călătoria spre curtea împăratului Roş, Harap-Alb are cinci însoţitori. Cum se numesc aceştia? Ce trăsătură de caracter este subliniată prin onomastică?
- În unele basme, există personaje donatori. Care sunt acestea în basmul lui Ion Creangă şi ce rol îndeplinesc?
- La începutul basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, protagonistul este numit fiul cel mic. Cine îi dă numele Harap-Alb şi care este împrejurarea? Ce semnifică numele protagonistului?
- Citeşte cu atenţie următoarele cuvinte: decenţă, ienicer, păpuşoi, spahiu, detaliu, cofă, curechi, rival, cneaz, vizir, implementare. Grupează-le în funcţie de următoarele criterii: neologisme, regionalisme, arhaisme.
- Scrie familia lexicală a verbului a citi.
- Găseşte sinonimele următoarelor expresii şi locuţiuni: a trage un perdaf, a da de fundul sacului, a prinde pe cineva cu ocaua mică, a-şi lua zborul, a spăla putina.
- Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: manej/menaj, spic/aspic, eminent/iminent, adapta/adopta.
- Menţionează antonimele următoarelor cuvinte: adevăr, agreabil, blând, central, câştig, durabil, indigen.
- Construieşte propoziţii cu următoarele paronime: reflecţie/reflexie, rezervaţie/rezervare, original/originar, oral/orar, experienţă/expertiză.
- Scrie 10 cuvinte care fac parte din familia lexicală a verbului a fi.
- Identifică sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: amănunt, călătorie, pahar.
- Subliniază arhaismele lexicale din textul următor şi caută semnificaţia acestora în dicţionar: Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a căruia mânice atârnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb și sprijinit cu o floare mare de smaragde. Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale.
- Selectează, din textul de mai sus, arhaismele fonetice şi notează alături forma acestora din limba română literară.