Lună: mai 2021

Testul 26

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Eram în ultima clasă de liceu și am asistat atunci, ca simplu spectator, la întrunirea din sala „Dacia”, convocată de N. Iorga. Am putut constata, în toată plinătatea ei, puterea cuvântului înflăcărat al profesorului. […]

Mai târziu, în 1931, profesam la Facultatea de Drept din Oradea, când N. Iorga, ca președinte al consiliului de miniștri, înțelegând rolul pe care-l putea avea în acea margine de țară o instituție de învățământ superior, a luat unele măsuri care favorizau existența și funcționarea facultății noastre. Curând în urmă, făcu o vizită în Oradea. Ținu cu acel prilej o conferință publică în eleganta sală a Primăriei. Sala fu plină și ușile rămaseră larg deschise pentru ca aceia care nu mai aveau loc să poată prinde din coridor arteziana de gânduri și pasiune. […]

Continuă lectura „Testul 26”

„Enigma Otiliei” de G. Călinescu

Apariţie: 1938

Specia: roman balzacian, realist, modern, social şi citadin.

Roman realist prin temă, structura închisă, tipologie, secvenţe descriptive.

Acţiunea este amplă, concepută pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic la care participă multe personaje şi creată de un narator obiectiv, detaşat, omniprezent şi omniscient care manevrează personajele după bunul său plac. Naratorul comunică din perspectiva de spectator al “comediei umane”. Felix Sima vine la Bucureşti, la tutorele său, Costache Giurgiuveanu. Aici, va cunoaşte familia Tulea care-l vede drept un alt pretendent la averea lui Costache Giugiuveanu, după Otilia Mărculescu. Caracteristicile arhitectonice sunt prezentate din perspectiva ochiului unui estet. Familiarizarea cu mediul se realizează prin restrângerea treptată a cadrului.

Continuă lectura „„Enigma Otiliei” de G. Călinescu”

Romanul balzacian

G. Călinescu optează pentru romanul realist, balzacian, creator de tipuri umane, deoarece crede că acesta este un mod de a crea durabil şi esenţial. Examenul naţional de bacalaureat Nicolae Manolescu afirmă că scriitorul îşi depăşeşte programul estetic, creând un balzacianism fără Balzac.

Trăsături:

  • prezintă o frescă a societăţii;
  • abordează teme ca: familia, moştenirea, paternitatea;
  • ilustrează o tipologie: avarul, parvenitul, orfanul, fata bătrână, alientatul etc.
  • plasarea acţiunii într-un timp şi spaţiu bine determinate;
  • caracterizarea persoanjelor de face prin mediul în care trăiesc, fizionomie, vestimentaţie;
  • notarea amănuntului semnificativ, descrierea mediului de la exterior spre interior;
  • preferinţa pentru detaliu;
  • lipsa de idealizare.