Testul 24

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

— Nu numai tatăl tău, dar şi poeții, care veneau la voi acasă, îmi închipui că ţi-au deschis apetitul liric.

— Întovărăşindu-mi părintele, încuviinţă Barbu*, am dat mâna cu Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Bacovia, Ion Barbu şi aproape cu toți ceilalţi, încă din adolescenţă. Cum de mă primeau în compania lor? Vor fi simțit ceea ce se spune în horoscop, că sunt o persoană la capătul reîncarnărilor sau pe aproape? Sau poate am dat dovadă de tact, iar din când în când de inspirație?

— Când l-ai întâlnit prima oară pe Arghezi?

— L-am cunoscut în 1931, când aveam 4 ani. A venit de ziua mea, la Găești. Mai am şi acum dopurile de la sticlele de șampanie, deschise atunci, dopuri pe care el şi tata s-au semnat în cinstea mea. Arghezi era un om fermecător, când voia el, nu mai puțin imprevizibil, certăreț şi capricios. A rupt prietenia, nemulțumit de cum scrisese tata despre romanele lui. Ultima oară l-am zărit la teatru, la piesa Rinocerii. A plecat după primul act. Spre sfârșitul vieții poetului, părintele meu s-a dus să-l vadă şi s-au împăcat.

— Şi Blaga?

— Când venea în București, Lucian Blaga îi făcea tatei o vizită. Tata avea o pisică neagră, superbă, care era a lui în sensul că faţă de el își arăta întreaga tandreţe, pe ceilalţi ținându-ne la o oarecare distanță. ÎI revăd pe poet, așezat comod în fotoliul îmbrăcat în mătase aluniu-aurie, ținând-o pe genunchi pe mâţa neagră a tatei. Miți, care disprețuia de obicei musafirii, sărise în brațele lui Blaga şi torcea pierdută. „Parcă-i o Parcă*”, șoptise poetul. […]

— Cum a fost întâlnirea ta cu Ion Barbu?

— Lui Ion Barbu îi fusesem prezentat în una din duminicile când îl întovărășisem pe tata la cafeneaua Capșa. Prin ’38 – ’39, zărindu-l în tramvaiul ticsit ce mă aducea acasă de la școală, într-o amiază de lapoviță, l-am salutat cu respect. Știam că locuiește la două stații mai departe de mine. Nu era prima oară când îl vedeam rotind ochii verzi în mulțimea foitoare. Tramvaiul intra tocmai în bucla străzii dr. Davilla, când profesorul, proptit într-un toiag strămoșesc, mă pofti să vin lângă el. Voinicul bărbat, cu o căciulă brumărie peste plete în albire, mă chestionă în ce clasă sunt şi dacă-mi plac matematicile. Am dat un răspuns în doi peri. Se informă numaidecât asupra materiei mele preferate – eram în clasa a doua de liceu – şi, auzind că aceasta era istoria, ceru lămuriri. Ii spusesem că studiam în acel an Evul Mediu, o perioadă care-mi plăcea mai puțin. „De ce?” „Obscurantism”, răspunsesem, „fanatism, ignoranță, ciumă, masacre etc.”. „Astea ţi le-a spus taică-tu!” izbucni profesorul şi, apucându-mă strâns, îmi ținu o adevărată lecție asupra măreției epocii, ducându-mă două stații mai departe, unde își avea locuința, cu primejdioase ridicări în aer ale unui baston noduros.

(Monica Pillat şi Barbu Cioculescu, Povestind despre atunci)

*Barbu Cioculescu este fiul criticului și istoricului literar Șerban Cioculescu.

*Parcă – personaj feminin din mitologia greacă

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței din când în când. 6 puncte

2. Menționează anul nașterii lui Barbu Cioculescu, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte

3. Precizează atitudinea lui Barbu Cioculescu față de Ion Barbu, în momentul revederii, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care Tudor Arghezi se supără pe tatăl lui Barbu Cioculescu. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Barbu, așa cum reiese din ultimul paragraf. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă opiniile celor din jur influențează sau nu înțelegerea realității, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Povestind despre atunci de Monica Pillat şi Barbu Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

ACTUL I

Decor unic. Birou-salon. Provincie. Zi de mai, în casa domnului Alexandru Filimon. Mobilă învechită. Pian cu fotografii. Panoplie*. Pe un perete, două fotografii mărite cu cărbunele, ale doamnei și domnului Filimon, ceva mai tineri și semnate Alice, tronează în rame de aur, foarte încărcate, oval peste pătrat.

Ușa și ferestrele se vor așeza după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului. Ceasornicul cu cuc anunță ora patru. Doamna Raluca Filimon e în scenă cu fiica dumisale, Alice, și brodează.

RALUCA: Patru.

ALICE (care citește un roman): Te-am rugat de-atâtea ori, mamă, să scoți cucul ăsta din casă. Nu e modern.

RALUCA: Amintire de la mama…

ALICE: Dac-am păstra toate amintirile…

(Victor Eftimiu, Omul care a văzut moartea)

*panoplie – colecție de arme aranjate pe un panou

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unei text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

-evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

-comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;

-analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.