Testul 20

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

„Eram în multe privinţe foarte deosebiţi unul de altul şi am fost, cu toate aceste, buni, în mai multe rânduri chiar nedespărţiţi prieteni; de aceea mi-a fost totdeauna greu să vorbesc despre dânsul, căci nu puteam s-o fac aceasta fără ca să vorbesc şi despre mine însumi. Am tăcut chiar şi atunci când alţii, care-l ştiu numai din auzite şi din puţina lui scrisă, au spus despre dânsul şi ceea ce nu-i adevărat, şi n-am să vorbesc nici acum despre Eminescu, poetul, care trăieşte, ci despre omul, care a murit, sunt acum douăzeci de ani.

Mie nu mi-a fost Mihail Eminescu poet, nici, în genere, scriitor, ci om sufleteşte apropiat, pe urma căruia am avut multe zile de mulţumire senină, şi povăţuitor în cele literare. Ani de zile de-a rândul nu am publicat nimic mai înainte de a-i fi citit şi lui ceea ce am scris, căci mulţumirea mea era să-l văd pe el citind cu mulţumire cele scrise de mine. Numai de tot rar se întâmpla însă ca să-mi citească şi el ceea ce scria, căci de cele mai multe ori era mâhnit când se uita-n faţa mea. Îmi plăcea scrisa lui, dar ţineam la el şi mă atingea dureros asprimea cu care îi judeca pe oameni, încât aş fi voit ca altul să spună ceea ce spunea el.

Nu se putea împăca felul de a scrie al lui cu viaţa pe care o avusem înainte de a mă fi împrietenit cu dânsul.

Eminescu şi eu ne-am împrietenit în iarna anului 1869 la Viena, unde ne urmam studiile universitare.

Deşi tânăr de abia douăzeci de ani, el avusese până atunci o viaţă zbuciumată, umblase ani de zile de-a rândul răzleţ ca un copil pierdut, se zbătuse pe la Sibiu, pe la Blaj, pe la Beiuş şi, ca sufleor la trupe călătoare, în fel de fel de mizerii, cunoştea în toate amănuntele ei partea urâtă a vieţii omeneşti şi era oarecum copt înainte de vreme. Nu-şi urmase în mod regulat studiile secundare, dar citise mult, şi nu numai îşi făcuse reputaţiunea literară, ci ştia totodată multă carte şi judeca cu capul lui. Cu deosebire largi îi erau cunoştinţele în ceea ce priveşte literatura tuturor popoarelor, istoria universală şi cea română îndeosebi, filosofia tuturor timpurilor şi limbile clasice şi cea română. […]

Eminescu era înscris la facultatea de filosofie, dar îl vedeam regulat la interesantul curs de economie naţională al lui Lorenz Stein, precum şi la cel de drept roman al lui Ihering – un tânăr oacheş cu faţă curată şi rasă peste tot, cu un lung clăbăţ* bănăţănesc peste pletele negre, cu ochi mărunţi şi visători şi totdeauna cu un zâmbet oarecum batjocoritor pe buze – un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persian. […]

Deşi trecuseră vreo două luni de când mă aflam la Viena, singurul român de acolo pe care-l ştiam era Ioan Hosanu, care studia medicina. El venea câteodată să mă ia cu dânsul, la masă. Prin el am făcut cunoştinţă cu Eminescu şi cu Ioniţă Bumbac, care scria şi el versuri, şi am luat masa împreună.”

(Ioan Slavici, Eminescu – omul, în vol. Mărturii despre Eminescu)

*clăbắț – căciulă din piele de miel cu blană

Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței mă atingea dureros. 6 puncte

2. Menționează două localităţi prin care a trecut Eminescu în călătoriile sale prin ţară, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte

3. Precizează două cursuri pe care Eminescu le frecventa, în afara celor de la facultatea la care era înscris, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care lui Ioan Slavici îi era greu să vorbească despre Eminescu. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, rolul lui Mihai Eminescu în formarea ca scriitor a lui Ioan Slavici, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă părerea celor din jur ne influențează sau nu alegerile, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Eminescu – omul de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
  • utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos.

„SCENA a II-a

SORCOVĂ, LUCA LACRIMĂ, NASTASIA

NASTASIA (s-a oprit în prag și îngână): Ce-ntuneric!

SORCOVĂ (intră, din bucătărie, cu lampa aprinsă): … și eu care credeam că Nastasia plânge de ochii lumii (a pus lampa pe masă) și face nuntă cu… (O vede pe Nastasia și, admirativ:) Brava! Bine-ai adus-o din condei! Brava, Nastasio!

NASTASIA (o miră și o doare fericirea lui Ion Sorcovă).

SORCOVĂ (i se risipește entuziasmul și luptă să-l adune, râde în silă): Ei, lasă, nu te mai face n-aude-n-a-vede, că pricepem noi! Bănuiam eu! Bănuiam eu că pui ceva la cale!… E bine ce faci! Merită! Un ucigaș ca el…

NASTASIA (a tresărit): Care… el?”

(G. M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia)

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui Tudor Arghezi.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
  • analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.