Definiţie: Este o specie a genului epic, de întindere relativ mare, cu caracter eroic, filosofic, istoric, legendar, mitologic etc. I se mai spune şi naraţiune în versuri.
Trăsături:
– acţiunea construită pe mai multe episoade;
– personaje multe, însufleţite de sentimente nobile;
– epicul se îmbină cu liricul.
Clasificare:
A. din punct de vedere tematic:
– eroic: Aprodul Purice de Costache Negruzzi;
– istoric: Dumbrava Roşie de Vasile Alecsandri;
– didactic: Arta poetică de Boileau;
– filosofic: Memento mori de Mihai Eminescu.
B. din punct de vedere formal:
– în versuri: Luceafărul de Mihai Eminescu. Poemul în versuri poate avea formă fixă (sonet, rondo) sau liberă.
– în proză: Cântarea României de Alecu Russo. Poemul în proză are un text al cărui stil ţine de poezie prin viziunea metaforică şi starea de spirit lirică, dar nu este versificat.
Teme:
1.Citeşte un poem dintre cele enumerate mai sus şi prezintă-l colegilor într-un discurs de cinci minute.
2.Propune, pentru clasificările de mai sus, alte exemple de poeme din literatura universală.