Fotografiile incluse în volum datează din perioada 1869-2015, iar temele sunt diferite: aspecte de viaţă socială, războaie şi revoluţii, invenţii şi inventatori, mişcarea sufragetelor, expediţii la Polul Sud sau la Polul Nord, mijloace de locomoţie, exploziile de la Nagasaki şi Hiroshima, întâlniri dintre liderii politici etc. Este foarte frumoasã povestea construitã în jurul fiecãrei fotografii sau detaliile tehnice legate de perspectivă, încadrare, luminozitate, în condiţiile în care aceastã artă era la începuturi. Astfel, dintr-o imagine datată „Egipt, 17 noiembrie 1869“, care prezintă deschiderea Canalului Suez, cititorul pasionat de aceastã artă află: Tehnologia fotografică la vremea aceea era foarte laborioasă. Filmul, cum îl cunoaştem noi astăzi, nu se inventase încă. Fotografii foloseau negative pe sticlă, cu o emulsie de albumină (obţinută din albuş de ou) şi halidă de argint. Detaliile următoare descriu aparatul folosit şi perspectiva aleasă, semn că fotograful trebuia sã gândească dinainte ce anume dorea să imortalizeze, stătea în aşteptarea momentului potrivit ca luminozitate sau compoziţie şi nu putea face mai multe instantanee din cauza tehnicii, care era la început: Pentru a imortaliza momentul, fotograful necunoscut care a realizat această imagine a cărat, aşadar, un trepied greu şi l-a aşezat într-un punct mai ridicat, pe o terasă sau o schelă. Astfel, el a reuşit sã fotografieze succesiunea de vase împodobite de steaguri, care intrau în canal în ziua de 17 noiembrie, în prezenţa Împărătesei Eugenia, ultima suverană femeie a Franţei, şi a lui Ismail Paşa, Khedive al Egiptului. Iatã cât de subtil este plasată informaţia istorică, astfel încât volumul capătă aerul unei enciclopedii.
Asimilarea informaţiei se face uşor, întrucât îi sunt stimulate cititorului atenţia, imaginaţia şi capacitatea de reprezentare. Alte fotografii prezintă primele încercări ale oamenilor de a proiecta aparatele de zbor. O fotografie datatã „17 decembrie 1903 – Kitty Hawk, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii“ a fost intitulată Primul zbor. Imaginea are un autor cunoscut, John T. Daniels, şi se aflã în posesia Muzeului Naţional al Aerului şi Spaţiului de la Institutul Smithsonian. Descrierea fotografiei m-a impresionat, pentru că pare scrisă din perspectiva unui martor ocular: Daniels nu mai folosise niciodatã un aparat de fotografiat până în dimineaţa aceea. Dar Orville Wright a fost cel care a decis, abil, compoziţia fotografiei. Înainte sã se urce la bordul avionului Flyer, Wright a aşezat aparatul în aşa fel încât să capteze biplanul din spate dreapta, precum şi traiectoria lansării. În plus, lăsase suficient spaţiu în cadru, încât sã fie prins întregul avion în zbor. Aparatul de zbor era aşezat pe şine şi ţinut la pământ de o ancoră. Apoi, a fost pornit motorul cu ardere internă şi, odată ce s-a ajuns la o mişcare de rotaţie rapidă, cablul a fost eliberat: avionul a urcat la o înălţime de trei metri şi a rãmas în aer timp de 12 secunde, parcurgând circa 36 de metri înainte de a ateriza. Vântul din faţă era foarte puternic. Din acest motiv, Wilbur Wright, bărbatul care stă în dreapta, nu a avut nicio problemă în a urmãri zborul. Avionul Flyer s-a mai ridicat de trei ori în acea zi înainte sã fie deteriorat.
Din volum nu lipsesc fotografiile care au un puternic impact emoţional. Dintre acestea, am ales fotografia Explozia bombei atomice de la Nagasaki, realizată de Charles Levy de la bordul unui bombardier care avea sarcina de a monitoriza, măsura şi fotografia explozia. Imaginea a fost publicatã în The New York Times şi astfel lumea a ajuns să cunoascã acel nor atomic înfiorător, în formă de ciupercã. Se spune că oroarea prezentatã de aceste fotografii a accelerat sfârşitul rãzboiului.
Cuvinte-cheie: artă, fotografie, mesaj, evenimente, evoluţie.