Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile şi obligaţiile ce îi revin conform Tratatului de Aderare din 25 aprilie 2005. Cetăţenii români au devenit astfel cetăţeni ai Uniunii Europene şi beneficiază, pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, de drepturile şi libertăţile conferite de tratatele de bază ale Uniunii Europene. Dreptul de libera circulaţie şi de şedere este, pentru cetăţenii UE, una dintre cele mai importante şi mai „vizibile” realizări ale dreptului comunitar. Dreptul unui cetăţean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioadă scurtă, lungă sau nelimitată de timp în alte state UE, este unic în lume. Nicio altă formă de cooperare internaţională între state nu asigură, la ora actuală, un drept comparabil.
Condiţiile în care cetăţenii Uniunii şi familiile lor îşi pot exercita dreptul de liberă circulaţie pe teritoriul unui stat membru, dreptul de rezidenţă permanentă, precum şi restricţiile privind dreptul de a circula liber şi de a rezida pe teritoriile statelor membre, din motive de ordine publică, securitate publică şi sănătate publică sunt reglementate de Directiva 2004/38/CE. Toţi cetăţenii Uniunii, deci şi cetăţenii români, pot ieşi de pe teritoriul unui stat membru pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii, în baza cărţii de identitate sau a paşaportului, valabile, care atestă cetăţenia acestora. Membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii care nu au cetăţenia unui stat membru, pot ieşi de pe teritoriul unui stat membru pentru a călători pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii în baza unui paşaport valabil. Dar, pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru, membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii, care nu au cetăţenia unui stat membru, trebuie să aibă asupra lor fie o viză de şedere pe termen scurt, fie un permis de rezidenţă. Statele membre pot cere persoanelor care au intrat pe teritoriul lor, cu îndeplinirea condiţiilor menţionate, să îşi semnaleze prezenţa într-o perioadă de timp rezonabilă şi nediscrimmatorie.”
(art. 4-5 din Directiva 2004/38/CE în Ghidul cetăţeanului român în UE)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?