Exerciţiul 23 – Modernism

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„După cum se ştie, problema „tradiţională” a culturii române a fost, de-a lungul secolelor XIX-XX, retardarea [rămânerea în urmă] faţă de marile culturi occidentale. Din acest punct de vedere, proiectul paşoptist n-a fost altceva decât un efort de recuperare a decalajului. În modernism, Lovinescu l-a conştientizat, l-a teoretizat şi, susţinut de o întreagă mişcare literară l-a văzut dând rezultate. „Sincronizată” n-a rămas – însă – literatura română postbelică din cauza episodului proletcultist şi – în general – regimului comunist, care a oprit evoluţia şi a dat ceasul culturii înapoi. O nouă sincronizare se va produce abia în anii ’80- ’90, odată cu apariţia unui postmodernism românesc.

Tragând linie şi adunând, vedem că, în ciuda unor decalaje, perturbări, alinieri uşor tardive, literatura noastră s-a conectat îndeajuns de concludent la ultimele două mari curente literare şi culturale europene şi euro-americane, modernismul şi postmodernismul. În schimb, precedentele două, clasicismul şi romantismul sunt ilustrate la noi foarte atipic, cu mari întârzieri şi în amestecuri care fac corespondenţele dificil de descris şi de sustinut. Fără a intra aici în alte detalii, voi spune doar că, din perspectiva raportării la periodizarea standard a culturilor occidentale, cele două secole de literatură română instituţionalizată au statut distinct: în secolul XIX, curentele noastre literare au profiluri specifice, descriptibile în funcţie de curentele europene premoderne, dar ireductibile la ele, în timp ce-în secolul XX se produce alinierea, conceptele generale devenind şi la noi operaţionale, deşi intuziunile politicului în metabolismul cultural vor produce în jumătatea a doua a secolului perturbaţii grave.”

(Ion-Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii)

Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:

  1. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
  2. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
  3. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  4. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
  5. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.