Exerciţiul 2 – Relaţia literatură-film

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„O paralelă între lectura propriu-zisă şi lectura iconică, intermediată de cinematograf sau de TV e edificatoare. Ce facem când citim un roman şi ce facem când vizionăm un film? Cititorul n-are acces direct la imagine, ci la cuvinte, deci la reprezentări mai mult sau mai puţin abstracte, pe care trebuie să le „traducă” sensibil, să le „închipuie” în plenitudinea corporalităţii lor. Nici măcar un mare maestru al descrierii peisagiste, de talia lui Sadoveanu, nu poate rivaliza în bogăţia de detalii, autenticitate şi prospeţime a coloritului cu un operator de film, fie el şi mediocru.

Această diferenţă de „redare” e însă compensată la scriitor printr-un excedent de „sugestie”. Sadoveanu scrie: „Peste singuratăţi a nins deodată o tonalitate sură, tristă şi rece”. Cum poate obiectivul aparatului de luat vederi să evoce „singurătăţile” peste care „ninge” o „tonalitate” în acelaşi timp „sură, tristă şi rece”? Dar propoziţia: „Ne oprirăm ca într-un fel de farmec şi uimire”? În ce chip e descriptibilă fotografic o asemenea stare de spirit prin excelenţă aproximativă, inefabilă, ambiguă? Procedeul scriitorului e deci de a folosi „racursiuri” [modalitate de redare a unui subiect în pictură, sculptură sau fotografie, micşorând dimensiunile prin efectul perspectivei] simbolice şi metaforice delicate spre a-l solicita pe cititor să-şi „fabrice” o reprezentare mentală „îmbogăţită”, conţinând atât ce i se comunică nemijlocit, cât şi ceea ce trebuie subînţeles (completând tabloul cu datele omise), dar care poate fi asociat (convocând diverse conotaţii mai mult sau mai puţin personale).

Aşadar, cititorul nu e un simplu aparat de înregistrare, ci un colaborator care tălmăceşte „instrucţiunile” autorului, „construieşte” în spiritul lor şi contribuie cu un supliment de informaţii.”

(Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii)

Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:

  1. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
  2. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
  3. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  4. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
  5. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.