Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„A citi într-o lume totalitară e aproape acelaşi lucru cu a citi în închisoare – atunci când paznicii o îngăduie. Lectura care rezultă e în acelaşi timp riguroasă, atentă (cărţile demne de citit, relativ puţine, sunt supuse unei lecturi profunde, intensive) şi proiectivă – în sensul că cititorul proiectează în text propriile aspiraţii, secrete, dorinţe, gânduri, teorii.
Interesul acestui tip de lectură vine din tensiunea dintre atenţie şi proiecţie, între respectul pentru literă şi tendinţa de a vedea în text o expresie alegorică a dramei cititorului. […]
Dar proiecţia la care mă gândesc nu e nici simplă nici arbitrară, căci cititorul nu «forţează» textul, nu-i impune fantasmele sale în mod brutal; dimpotrivă, el se apropie de text cu sfială, îşi creează tot timpul complicaţii şi ţine scrupulos seama de constrângeri pentru a obţine o victorie (alegorică), în ultimă instanţă, o victorie dificilă şi purificatoare.”
(Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?